Trump îl critică pe Zelenski pentru că „aduce prejudicii negocierilor de pace”. „Dacă vrea Crimeea, de ce nu a luptat pentru ea acum 11 ani?“

Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că „blochează negocierile de pace” cu Rusia și a subliniat că „ nu are nicio carte de jucat”. Președintele SUA l-a criticat pe liderul de la Kiev pentru refuzul său de a ceda oficial Crimeea lui Putin.

”Declarațiile incendiare precum cele ale lui Zelenski sunt cele care fac atât de dificilă soluționarea acestui război”, a afirmat Trump într-o postare pe pe rețeaua sa socială, Truth Social, adăugând că suntem foarte aproape de o înțelegere.

Declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind conflictul din Ucraina continuă să ridice semne de întrebare cu privire la viitorul angajamentului Statelor Unite în susținerea Kievului.

„Nimeni nu-i cere lui Zelenski să recunoască oficial Crimeea ca teritoriu rus, dar dacă vrea Crimeea, de ce nu a luptat pentru ea acum unsprezece ani?”, a scris Trump, sugerând că peninsula ar fi fost „pierdută sub administrația Obama”, fără ca Ucraina să opună rezistență.

Trump a promis să pună capăt acestei „mizerii complete și totale” și și-a reiterat poziția conform căreia războiul dintre Rusia și Ucraina nu ar fi început niciodată dacă el ar fi fost la Casa Albă și nu Joe Biden.

Tonul mesajului pare să repete o linie retorică frecventă în discursul trumpist: evitarea unei implicări îndelungate în conflicte externe și punerea accentului pe „înțelegeri rapide”, chiar și în detrimentul principiilor de drept internațional. Potrivit fostului președinte, Kievul are de ales între „a obține pacea” sau „a continua un război de încă trei ani, doar pentru a pierde întreaga țară”.

Declarația vine într-un context în care vocile din administrația Trump par să transmită mesaje contradictorii. Fostul consilier pentru securitate națională, John Bolton, a avertizat recent că amenințările cu retragerea SUA din procesul de negociere trebuie luate în serios și reflectă o frustrare crescândă față de lipsa de progrese. În opinia sa, orice „înghețare” a conflictului ar favoriza în mod clar Rusia.

Însă poziția nu este una monolitică în tabăra republicană. Dacă unii, precum vicepreședintele J.D. Vance, vorbesc despre o propunere clară de pace transmisă ambelor părți, alții – precum senatorul Marco Rubio – aleg să se distanțeze discret, semn că în spatele ușilor închise au loc negocieri sensibile. În mod deloc întâmplător, trimisul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, se află în aceste zile la Moscova pentru discuții cu oficiali ruși.

Ucrainenii, dezamăgiți

Retorica tot mai ambiguă a Washingtonului a generat deja o schimbare semnificativă în percepția publică din Ucraina. Dacă în decembrie 2024 majoritatea ucrainenilor vedeau în revenirea lui Trump la Casa Albă un lucru pozitiv, datele din martie 2025 arată o inversare clară: 73% dintre respondenți consideră acum că această alegere este defavorabilă țării lor.

Sociologul Volodimir Paniotto, directorul general al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, avertizează că această tendință ar putea alimenta antiamericanismul într-un moment critic. „Ucraina are nevoie de prieteni în SUA. Alimentarea ostilităților publice față de administrația Trump ar putea afecta sprijinul postbelic pentru reconstrucție”, subliniază el.

Pace cu orice preț?

De altfel, ideea unei „noi păci” negociate pe baza realităților de pe teren – în fapt, o recunoaștere tacită a cuceririlor teritoriale rusești – începe să prindă contur în unele cercuri de decizie de la Washington. Mesajul transmis recent de secretarul de stat american Mark Rubio, potrivit căruia SUA s-ar putea retrage din procesul diplomatic dacă nu se înregistrează progrese rapide, a fost deja comunicat și aliaților din NATO.

Întrebarea care planează, însă, este dacă această presiune publică asupra Kievului – venită din partea unui aliat strategic – reflectă o încercare de relansare reală a păcii sau mai degrabă o repoziționare politică, dictată de calcule interne

Pentru Ucraina, mesajul președintelui american este unul cu dublu tăiș. Pe de o parte, el sugerează posibilitatea unei „păci rapide” – însă una cu costuri teritoriale considerabile. Pe de altă parte, el ar putea semnala o retragere a garanțiilor tradiționale de securitate oferite de Statele Unite.

Cât despre Crimeea, istoria va continua să fie disputată nu doar pe hartă, ci și în discursurile liderilor lumii. Iar în acest joc al declarațiilor și al intereselor, Ucraina se vede nevoită să aleagă între compromisuri dureroase și speranța – poate naivă – că principiile pot învinge realpolitika.

Viorica Marin adevarul.ro