Primii lăutari din București. "Cântau de plângeau și urșii!", dar erau robii boierilor și puteau fi vânduți sau dați cadou

Dimensiune font:

| 17-06-2023 20:07

 

 

Primii lăutari din București.  “Cântau de plângeau și urșii!”, dar erau robii boierilor și puteau fi vânduți sau dați cadou
Primii lăutari din București. “Cântau de plângeau și urșii!”, dar erau robii boierilor și puteau fi vânduți sau dați cadou

Lăutarii au însoțit fiecare moment din istoria Bucurescilor, orașul Veseliei. Cântau cu mare oftat când era ciumă, ciupeau struna de bucurie în vremuri liniștite, niciun zaiafet nu se întâmpla în oraș fără ei. Cântau de-ale noastre, rumânești, când se plictiseau boierii de meterhanea (muzică turcească la modă în Bucureștiul secolului al XVIII-lea, n.n) și porunceau robilor lăutari să le zică una mai săltăreață. Astăzi la “Senzația Bucureștiului de altădată”, rubrica dedicată celor mai nostime și mai spectaculoase întâmplări din vechiul oraș, vă poftesc să aflați când a apărut lăutaria în București și cine au fost primii lăutari din Hilariopolis, Bucuresci, orașul veseliei. 

Când faci o treabă “lăutărește” înseamnă că o faci mai după ureche așa, fără să ai studii de specialitate, fără doctorat. “Lăutărește”, adică doar trecut prin școala vieții, așa cum ai prins și tu ceva din zbor, cum ai captat cu pavilionul auricular al urechilor. Pare ușor: la, la, la, hop și așa nu mă băga în dambla. Numai că până și pentru lăutarie îți trebuie talent, har, muncă, scânteie.

baiat, rom, danseaza
Numai că până și pentru lăutarie îți trebuie talent, har, muncă, scânteie.

Cântec de ciumă în București: “Peste oameni a plouat; / N-a plouat ploaie curată, / Ci cu ciumă amestecată”

Lăutarii au însoțit fiecare moment sentimental din istoria Bucurescilor, orașul Veseliei. Numele lor vine de la lăută, veche vioara cu două sau cu trei coarde. Până și când era ciumă, lăutarii știau să improvizeze o cântare care să mai aline suferința: “Foaie verde nalbă moale, of / Adus-a un nor în poale, of / Boala cea mai rea din boale, of / Noru-n țară l-a lăsat, / Peste oameni a plouat; / N-a plouat ploaie curată, / Ci cu ciumă amestecată / Unde-ajunge picătura, / Se închid ochii și gura / of, of, of “. 

lautari, vechi
Primii lăutari din Bucuresci au fost robi, în robie au cântat până în anul 1856 când a fost abolită sclavia în Principatele Române.

Lăutarul, ființă vibrantă la cel mai ușor sunet muzical”

Primii lăutari din Bucuresci au fost robi, în robie au cântat până în anul 1856 când a fost abolită sclavia în Principatele Române. “Ființă vibrantă la cel mai ușor sunet muzical, îl vezi și astăzi, cum îl vedeau strămoșii noștri, îl vezi de la vârsta de 6-7 ani că, îndată ce aude muzica, se oprește, tresare, ciulește urechile, își pleacă instinctiv trupul spre partea de unde vin sunetele, fața i se înseninează, ochii încep să-i scânteie, nările-i tremură; își trece limba pe buze, ca și cum ar gusta sunetele, iar degetele-i încep să calce pe zdrențele hainelor niște coarde imaginare”C.I. Ionnescu Gion, “Istoria Bucureștilor”, pagina 485.

lautari, vechi
Într-un act care datează din secolul al XVI-lea se pomenește de Barcan Comisul ”care că l-a vândut pe Tâmpea Alăutarul cu 4000 de arginți, ceea ce era enorm pentru vremurile acelea”.

În anul 1558, Mihnea Ciobanul era stăpânul lui Ruste Alăutarul, iar Barcan Comisul l-a vândut pe Tâmpea Alăutarul cu 4000 de arginți, o sumă enormă

Veniți în Țările Române, nu de la 1400 după cum se credea, ci de la 1300, talentații romi au dat un rost muzicii populare române. Istoricul și scriitorul C.I. Ionnescu Gion în “Istoria Bucureștilor” spune că în anul 1558 se aflau la București lăutari robi ai lui Mihnea Ciobanul, “foarte renumiți pentru priceperea cu care ziceau din alăută”. Documentele istorice menționează că Domnul Țării Românești îi dăruiește Vornicului Dânga de la Moldova pe Ruste Alăutarul. Într-un act care datează din secolul al XVI-lea se pomenește de Barcan Comisul ”care că l-a vândut pe Tâmpea Alăutarul cu 4000 de arginți, ceea ce era enorm pentru vremurile acelea”, C.I. Ionnescu Gion, “Istoria Bucureștilor”.

Pe lângă cornuri, surle, buciume și trâmbițe militare, oștile române mergeau la luptă cu lăutari

În secolul al XVIII-lea la curtea beilor fanarioți din București la modă era muzica de paradă cu lăutari, surlari, toboșari, trâmbițași și cântăreți cu lira. Lăutarii erau orânduiți în bresle și aveau un vătaf al lăutarilor, recunoscut de domnie. Boierii țineau la curtea lor tarafuri, renumiți erau lăutarii Golescului, la anul 1790. Orice instrument nou care apare în București nu era privit cu ochi buni. “La sfârșitul secolului al XVIII-lea apare la București clavirul. Unii îl adoră, alții îl numesc vasul necuratului și-l sparg cu topoarele, alții îl fac ladă pentru borcanele de dulceață”, C.I. Ionnescu Gion, “Istoria Bucureștilor”. 

lautari, vechi
Boierii țineau la curtea lor tarafuri. Orice instrument nou care apare în București nu era privit cu ochi buni. In imagine un taraf de la 1900, lautarii nu mai purtau caftan, ci strai european.
Frunză verde de orez / Vezi cu ochii și nu-mi crezi. / Când toca la Radu-Vodă / Ședeam cu puica de vorbă”

Despre orice simțământ știau lăutarii să improvizeze o cântare, dar dintre toate, numai iubirea, doar iubirea le punea tăciune aprins în arcuș. “Au fost iubiri celebre care au rămas și pe care lăutarii le-au nemurit. Bunăoară, în 1741, a fost iubirea lui Vasilache Saegiul pentru Marica Brezoianca, născută Filipescu. A mai fost și iubirea doamnei lui Alexandru Moruzi pentru Ienăchiță Văcărescu”. Tot Bucureștiul știa că Ienăchiță n-o iubea pe doamna lui Mozuri și așa a apărut un mare hit song de amor neîmpărtășit. Asculta lumea și râdea în zeflemea, ce putea să facă?

taraf vechi
Lăutari cu Ursul in vechiul Bucuresti.

Ienăchiță Văcărescu / Șade-n curte la Dudescu /Cu ciubuc de diamant / Capot roșu îmbrăcat / Cu anteriu de atlaz / Moare doamna de necaz. / Cu hanger de Korassan, / Doamna trece în rădvan / În rădvanul aurit / Cu tot coșul poleit / Ocolit de ciohodari / Tras de patru armăsari / Trece des și-l mai privește / Că cu foc îl mai iubește / Ienăchiță stih îi face / El cu Doamna s-ar lovi / Dacă Vodă ar muri”. Mare hit a devenit și amorul unuia, Bălăceanu, care se ținea cu o doamnă, Bărcăneasa pe numele său.

Și împănau cântarea cu nește oftaturi, cu nește ah-uri și nește oh-uri atât de adânci și atât de lungi, încât păreau că plâng până și urșii și bârnele podurilor din București”

Și împănau cântarea cu nește oftaturi, cu nește ah-uri și nește oh-uri atât de adânci și atât de lungi, încât păreau că plâng până și urșii și bârnele podurilor din București. Plângi lăutare, plângi să plângă și cărămida, zicea înamoratul din băierile inimii, și lăutarul ofta de s-ar fi înmuiat și stâncile darmite inima iubitei care tresărea din adâncuri când lăutarul începea cu-n irezistibil: Frunză verde de piper / Câte stele sunt pe cer / Până-n ziua toate pier / Numa’ luna și c-o stea /Știe de patima mea”, C.I. Ionnescu Gion, “Istoria Bucureștilor”.

lautari, tigani
Lăutari din Bucurestiul interbelic.
Jocul de-a jocul se făcea cu ajutorul putregaiului fosforescent de la podurile de lemn ale Bucureștiului”

Bucureștenii jucau sârba, chindia, căzăceasca, gălățeanca, hârlăuanca, “ca la ușa cortului”, rața, arnăuțanca și zoralia. Munceau mult dar cu toții își scoteau pârleala de sărbători. Și, slavă Domnului, Bucureștiul era plin de sărbători care meritau petreceri cu lăutari, că altfel nu era petrecere.

“ Sărbătorile cu potrivite petreceri nu lipseau din calendarul bucureșteanului. De la Ignat în decembrie, cu tăiatul porcilor, de-a lungul a patru stagiuni a anului, până în octombrie, la serbarea zalhanalelor, cu tăiatul vitelor și cu facerea renumitei pastrame pe drumul Pantelimonului, bucureșteanul petrecea cu Moș-Ajunul, cu Moș-Crăciunul, cu Brezaia, cu Vasilca, cu Vicleimul, Steaua, Sorcova, Geamala, Câșlegile, Lăsatul-secului, cu Săptămâna nebunilor, cu darea în tărbacă și cu încurcatul cailor la Sân Toader pe câmpia Teilor. Veneau Paștile cu dulapurile, în urmă călușarii, paparudele, Sfântul Ilie, cu jocuri de păcăleli. Jocul de-a jocul se făcea cu ajutorul putregaiului fosforescent de la podurile de lemn ale Bucureștiului”, C.I. Ionnescu Gion, “Istoria Bucureștilor”, pagina 635. 

barbu, lautaru
Faimos în acele vremuri a fost Barbu Lăutaru (1780-1858), starostele lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani. A trăit și a cântat și în București, Gion spune că era prieten cu Iosif Naniescu, starețul Mănăstirii Sărindar.

Faimos în acele vremuri a fost Barbu Lăutaru (1780-1858), starostele lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani. A trăit și a cântat și în București, Gion spune că era prieten cu Iosif Naniescu, starețul Mănăstirii Sărindar.  Mănăstirea se afla pe locul unde este acum Cercul Militar. Barbu s-a născut rob pe moșia boierului Drăgulici din mahalaua Frecăului Iașilor în anul 1780 și a învățat de cânte de la tatăl sau care știa să le zică din scripcă. A dat concerte în toată țara, și în anul 1808, cu banii strânși din lăutărie, și-a dezrobit familia. I-a însoțit pe boierii Dumitru Plaghino și Costache Pantazoglu, trimiși de domnitorul Scarlat Callimachi Vodă la Chișinău.

Dar să știți c-am fost odată / Vocea lumii desfătată / Și-nchinați câte-un pahar / Pentru Barbu Lăutar”

Barbu Lăutaru a îmbinat cântecul popular românesc cu elemente ale muzicii orientale și ale romanței ruse. A stârnit admirația faimosului compozitor Franz Liszt în iarna anului 1847 la Iași, moment menționat de saptămânalul francez “La vie parisienne”. Se spune că Barbu ar fi reprodus din cobză, la prima audiție, o melodie pe care Liszt a interpretat-o la pian în concertul de la Iași. Barbu Lăutaru a rămas în memoria noastră grație versurilor lui Vasile Alecsandri: “Of, of mi-aduc aminte/ că mai-‘nainte/ Niciun chef nu se făcea / Fără astă cobz-a mea / Dar acu’ amar mi-e mie / De când lumea-i pe nemție / Nu mai am în lume glas / Și pe uliți am rămas / Dar să știți c-am fost odată / Vocea lumii desfătată / și-nchinati câte-un pahar / Pentru Barbu Lăutar”.

Iată și alte povestioare din “Senzația Bucureștiului de altădată”, o rubrică dedicată celor mai teribile întâmplări, fapte și istorisiri din orașul vechi. De prin carte adunate și pe Internet redate.

Comerțul cu moaște din București. Istoria plină de profit începe cu un părințel grec: a venit cu “o bucățică din Crucea Sfântă” și a plecat cu o corabie burdușită cu bogății

Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari știri, direct pe telefon!

Ești mereu pe fugă? Noi îți trimitem zilnic cele mai importante 3 știri din Iași, Moldova și țară – scurt, clar, fără spam.

Plus: alerte locale de urgență, noutăți exclusive și acces rapid la anunțuri importante.

► Intră pe canalul nostru oficial:

⇒ Încearcă 3 zile. Dacă nu-ți place, poți ieși oricând.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

1. Denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale autoritatii contractante: Comuna Roma, comuna Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani, telefon 0231/544.622, fax 0231/565.978, e-mail: primaria.roma@yahoo.ro, cod fiscal 3372114. 2. Denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale biroului de la care se poate solicita documentatia de atribuire. Daca este cazul, costul si conditiile de plata in vederea obtinerii documentatiei de atribuire: Biroul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Roma, cu sediul in comuna Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani, telefon 0231/544.622, fax 0231/565.978, e-mail: primaria.roma@yahoo.ro, cod fiscal 3372114. Documentatia de atribuire in format electronic este pusa de catre Autoritatea Contractanta cu titlu gratuit la dispozitia ofertantilor care au inaintat o solicitare in acest sens. 3. a) Locul prestarii serviciilor: Comuna Roma, cu satele apartinatoare Roma si Cotargaci, judetul Botosani. b) Obiectul concesionarii; natura si dimensiunea prestarilor: Serviciul de utilitate publica de distributie a gazelor naturale in Comuna Roma, cu satele apartinatoare Roma si Cotargaci, judetul Botosani, conform art. 8 H.G.209/2019. c) Termenul de finalizare sau durata contractului: 49 de ani. 4. a) Termenul de depunere a ofertelor: 20.06.2025, ora 10.00. b) Adresa la care trebuie transmise ofertele: Comuna Roma, Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani, telefon 0231/544.622, fax 0231/565.978, e-mail: primaria.roma @yahoo.ro. c) Limba sau limbile in care trebuie redactate ofertele: romana. d) Data, ora si locul deschiderii ofertelor: 20.06.2025, ora 11.00, Comuna Roma, comuna Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani. 5. Conditiile personale, tehnice si financiare pe care trebuie sa le indeplineasca ofertantii: conform documentatiei de atribuire. 6. Criterii utilizate la atribuirea contractului: conform documentatiei de atribuire. 7. Dupa caz, procentajul minim din lucrari care trebuie acordat partilor terte: conform documentatiei de atribuire. 8. Data trimiterii spre publicare a anuntului de participare: 30.04.2025. 9. Denumirea si adresa organismului competent de rezolvare a contestatiilor si, dupa caz, de mediere. Informatii exacte privind termenele de depunere a contestatiei si, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale biroului de la care se pot obtine aceste informatii: Tribunalul Botosani, Sectia de Contencios -Administrativ, cu sediul in orasul Botosani, Str. Maxim Gorki nr. 8, judetul Botosani, telefon 0231/511.739, fax 0231/531.832, email: tr-botosani@just.ro.
Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul fiscal, adresa, numarul de telefon, telefax si/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Orasul Flamanzi, cu sediul in oras Flamanzi, Str.Dumitru Iov nr.284, judetul Botosani, telefon 0231/552.351, fax 0231/552.626, e-mail: orasflamanzi@yahoo.com, cod fiscal 3372173. Reglementari legale privind acordarea de finantare nerambursabila: In baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general; Hotararea Consiliului Local Orasul Flamanzi nr. 36/17.03.2025 privind aprobarea bugetului local pentru anul 2025, a bugetului activitatilor finantate integral din venituri proprii. Suma totala alocata de la bugetul local este de 40.000 Lei si se aloca in intregime pentru activitati cultural sportive. Criteriile de acordare a finantarilor nerambursabile sunt cele prezentate in Regulamentul privind acordarea de finantare nerambursabila de la bugetul local pentru activitatile nonprofit de interes local aprobat prin Hotararea Consiliului Local Flamanzi nr. 10/31.01.2014, modificata prin Hotararea Consiliului Local Orasul Flamanzi nr. 48/28.03.2025. Documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerilor de proiecte/ programe se poate obtine de pe site-ul Orasului Flamanzi: https://orasul- flamanzi.ro. Documentatia de solicitare a finantarii nerambursabila se poate descarca de pe site-ul autoritatii contractante: https://orasul- flamanzi.ro si se poate procura de la sediul Orasului Flamanzi, orasul Flamanzi, Str. Dumitru Iov nr. 284, judetul Botosani. Data-limita pentru depunerea propunerilor de proiecte: 12.06.2025, ora 16.00, la adresa: Orasul Flamanzi, orasul Flamanzi, Str. Dumitru Iov nr. 284, judetul Botosani. Perioada la care se desfasoara selectia de proiecte, verificarea eligibilitatii, a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si financiara si evaluarea propunerilor de proiecte este 16.06.2025 -17.06.2025.
Orasul Harlau clarifica regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul fiscal, adresa, numarul de telefon, telefax si/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Orasul Harlau, cu sediul in orasul Harlau, Str. Musatini nr.1, judetul Iasi, telefon/fax 0232/720.412/ 0232/720.777, e-mail: primariahirlau @yahoo.com, juridic@ primaria- hirlau.ro, cod fiscal 4541190. Reglementari legale privind acordarea de finantare nerambursabila: In baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare si H.C.L. Harlau nr. 27/26.03.2025 privind aprobarea bugetului pe anul 2025. Perioada de finantare: anul 2025. Suma totala alocata de la bugetul local este de 160.000 Lei si se aloca in intregime pentru domeniul Sport. Criteriile de acordare a finantarilor nerambursabile sunt cele prezentate in Regulamentul Orasului Harlau aprobat prin H.C.L. Harlau nr. 53/27.04.2017 privind regimul finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitatile nonprofit de interes local, cu modificarile si completarile ulterioare. Documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerilor de proiecte/ programe se poate obtine de pe site-ul: www.primaria hirlau.ro. Documentatia de solicitare a finantarii nerambursabile se poate descarca de pe site-ul autoritatii contractante: www.primaria hirlau.ro sau se poate procura de la sediul Orasului Harlau, Harlau, Str. Musatini nr. 1, judetul Iasi. Data-limita pentru depunerea propunerilor de proiecte: 15.05.2025, ora 14.00, la Compartimentul Registratura al Orasului Harlau, Harlau, Str. Musatini nr. 1, judetul Iasi. Perioada la care se desfasoara selectia de proiecte, verificarea eligibilitatii, a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si financiara si evaluarea propunerilor de proiecte este: 16.05.2025 -19.05.2025.
Comuna Racaciuni, judetul Bacau, clarifica regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul fiscal, adresa, numarul de telefon, telefax si/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Comuna Racaciuni, cu sediul in comuna Racaciuni, sat Racaciuni, Str. Stefan cel Mare nr. 136, judetul Bacau, telefon 0234/251.212, fax 0234/251.586, e-mail: cl_racaciuni@yahoo.com, cod fiscal 4670330. Reglementari legale privind acordarea de finantare nerambursabila: In baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare si Hotararea Consiliului Local al Comunei Racaciuni nr. 09/31.03.2025 privind aprobarea bugetului pe anul 2025. Perioada de finantare: anul 2025. Suma totala alocata de la bugetul local este de 385.000 Lei si se aloca astfel: 15.000 Lei pentru domeniul Sportiv, 50.000 pentru domeniul Social, respectiv 320.000 Lei pentru Culte religioase. Criteriile de acordare a finantarilor nerambursabile sunt cele prezentate in Regulamentul Comunei Racaciuni aprobat prin H.C.L. Comuna Racaciuni nr. 14/31.03.2025 privind regimul finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitatile nonprofit de interes local. Documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerilor de proiecte/ programe se poate obtine de pe site-ul Comunei Racaciuni: www.comuna racaciuni.ro. Documentatia de solicitare a finantarii nerambursabile se poate descarca de pe site-ul autoritatii contractante www.comuna racaciuni.ro sau se poate procura de la sediul Comuna Racaciuni, cu sediul in comuna Racaciuni, sat Racaciuni, Str. Stefan cel Mare nr. 136, judetul Bacau. Data-limita pentru depunerea propunerilor de proiecte: 13.05.2025, ora 14.00, adresa: Comuna Racaciuni, cu sediul in comuna Racaciuni, sat Racaciuni, Str. Stefan cel Mare nr. 136, judetul Bacau. Perioada la care se desfasoara selectia de proiecte, verificarea eligibilitatii, a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si financiara si evaluarea propunerilor de proiecte este: 14.05.2025- 15.05.2025.
 Președintele Academiei Române cântă cu patos și emoție balada lui Avram Iancu: Sus, sus, române sus!
12/05/2025 06:59

Profesorul Ioan-Aurel Pop, presedintele Academiei Romane, a apărut intr-un videoclip in care este filmat cantand, cu emotie, o baladă patriotică faimoasă. Cantarea s-a petrecut la un eveniment privat, la c ...

6 mai, evenimente importante care au avut loc în această zi de-a lungul timpului
06/05/2025 06:34

Prezentul este, poate, cel mai important, dar una dintre cele mai importante idei din viaţă este să nu ne uităm trecutul aşa că vă invităm să aflaţi ce evenimente deosebite s-au petrecut pe 6 mai de-a ...

În „Grădinile Reginei”, la Balcic, cu pictorul Constantin Tofan
05/05/2025 11:31

Expozitia pictorului iesean Constantin Tofan, de la Balcic (Bulgaria), a deschis colaborarea intre Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iasi si Palatul Reginei, din Balcic. Expozitia este deschisă p ...

Cele mai bune aplicații de muzică pentru iPhone 16 în 2025
29/04/2025 22:26

Tehnologia devine din ce in ce mai sofisticată, iar iPhone 16 nu rămane in urmă, ci se evidentiază atat prin inovatii hardware, cat si printr-o experientă auditivă imbunătătită. Cu o gamă atat de va ...

Cornel Constantiniu a împlinit 80 de ani, dar nu își mai serbează ziua de naștere. Motivul este dureros:
28/04/2025 05:56

Cornel Constantiniu a implinit, pe 6 aprilie, 80 de ani, dar a ales să nu se serbeze. Artistul nu mai marchează in niciun fel zilele aniversare de cand fratelui lui geamăn a murit, asta pentru că durerea e ...

VIDEO O fostă vedetă TV s-a retras din fața camerelor și a ajuns la Spitalul 9: M-au internat imediat
27/04/2025 19:12

  Sanda Tăranu s-a retras din fată camerelor, din proprie initiativă. Ea a dezvăluit si motivul: a căzut „intr-o depresie ingrozitoare” cand programul TVR a fost redus la d ...

De unde vine expresia „Gura păcătosului adevăr grăiește”. Mulți o folosesc, dar puțini știu cum a apărut, de fapt
24/04/2025 05:16

Romanii sunt un popor al proverbelor si zicalelor, iar expresia „Gura păcătosului adevăr grăieste” este frecvent folosită in conversatiile de zi cu zi. Fie că e rostită pe un ton glumet sau intr-un c ...

Câți domnitori a avut, de fapt, România? Istoria i-a uitat complet pe cei mai mulți dintre ei
21/04/2025 06:10

Tara noastră are in spate o istorie impresionantă, iar de-a lungul acesteia, nenumărati domnitori au ajuns pe tronul tărilor romanesti. Unii dintre acestia s-au transformat in adevărate legende, despre car ...

Ioan-Aurel Pop. ”Cea mai adâncă lecție, dar pe care am refuzat să o învățăm”
17/04/2025 06:33

Prezent la un eveniment „dedicat reflectiei asupra fortei interioare si identitătii nationale a romanilor”, cu tema „Rezilienta psihologică si istorică a romanilor”, care s-a desfăsurat la Cluj-Napo ...

Cartea care i-a schimbat complet viața lui Dan Negru. Prezentatorul TV a împărtășit totul cu fanii: „Îți dă de gândit”
16/04/2025 07:38

Dan Negru (54 de ani) nu este doar un prezentator TV de succes, ci si un bun orator atunci cand vine vorba despre tainele vietii. Recent, acesta a dezvăluit numele unei cărti pe care a citit-o si care, totoda ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei