APOCALIPSA IMOBILIARELOR a ajuns în Parlament: ce se pregătește?

Actuala coaliție de guvernare întâmpină probleme economice și politice majore din cauza blocajului imobiliar din Capitală. Circa jumătate din deficitul bugetar pentru acoperirea căruia s-au crescut taxele și se reduc cheltuielile bugetare se datorează, conform statisticilor oficiale, tocmai stopării tuturor autorizațiilor din București, care au condus la exodul marilor companii internaționale serioase, lăsând mult spațiu de manevră tocmai afaceriștilor dubioși, numiți de presă „rechini imobiliari”.
În acest condiții, o organizație a corporațiilor din domeniul construcțiilor, majoritatea listate la bursă, numită BREC, a remis presei un comunicat în care arată: „Capitala României continuă să își micșoreze contribuția la PIB-ul național, ajungând de la 37% în 2019 la 34,6% în 2021 până la 29,8% în 2022, nivel similar cu cel din 2010, din plină criză financiară. Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 3,45 miliarde de Euro pentru perioada 2022-2026, în timp ce pierderea din valoarea adăugată în economie pentru aceeași perioadă este de 10,4 miliarde de Euro.”

 

Coincidență sau nu, în Parlament se discută zilele acestea noul Cod al Urbanismului, o legislație care ar trebui să clarifice definitiv maniera în care se poate construi pe teritoriul României, conform unor principii universale, atât de drept, cât și edilitare. În acest context, redacția noastră a consultat atât specialiști în administrație, cât și arhitecți și reprezentanți ai societății civile, pentru a înțelege modificările propuse la actuala legislație.
 

 

 

1. Problema principală constă în lipsa predictibilității în domeniu, care afectează întreaga societate și toate sistemele economice și instituționale: comunități locale, venituri ale administrației centrale și locale, beneficiari finali ai construcțiilor (locuințe, birouri, depozite), investitori și piețe bursiere. Experții susțin că soluția este ca prevederile aplicabile pentru orice proiect să fie cele de la momentul înregistrării cererii pentru certificatul de urbanism. În această veritabilă PREMIERĂ legislativă, s-ar aplica principiul universal al NERETROACTIVITĂȚII: pentru prim dată cetățenii, firmele și administrația vor ști precis ce și unde se poate construi, în ce condiții, fără schimbări de reguli în timpul jocului și fără derogări care să afecteze comunitatea și investitorii onești. „Dacă există vreo vină, ea aparține autorității care a întocmit și aprobat acele PUZ-uri.

Beneficiarii certificatelor de urbanism și autorizațiilor ar deveni victimele colaterale ale incompetenței administrative. E ca și cum Statul vine să ia astăzi impozit retroactiv de 90% pe salariul oficial și încasat legal al fiecăruia, invocând că legea în baza căruia a fost acordat a fost greșită. Sau ai moștenit un apartament într-un bloc construit între 1948 și 1989 și apare o lege care spune că trebuie confiscat pentru că pe atunci erau comuniștii la putere.” ne-a spus un reprezentant al unui ONG cu activitate în monitorizarea eliberării autorizațiilor de construire.

 

2. O altă problemă, semnalată de această dată de către un profesor de Drept administrativ, este legată de centralizarea aprobării PUZ-urilor la nivelul Consiliului General, încălcând principiul decentralizării, limitând autonomia locală, și riscând să afecteze interesele legitime ale locuitorilor din sectoare: „E normal să dai competență Consiliului General să adopte PUZ-uri pentru zonele protejate, la cele ale monumentelor și la proiectele situate pe raza mai multor sectoare, acolo e nevoie de o decizie politică pe întreg Bucureștiul. Însă gândiți-vă că în Consiliul General sunt reprezentanți ai structurilor de partid din toate sectoarele. Nu e normal ca un om, care teoretic e votat în Sectorul 1, să decidă pentru cum să se dezvolte Sectorul 5. Sau invers.”

3. În fine, un director cu state vechi în administrația locală, având activitate exact în domeniul autorizării, mai trage un semnal de alarmă: „Neactualizarea documentațiilor de urbanism, conform modificărilor din legislația cu forță juridică superioară permite abateri grave de la regulile instituite deja, dar neaplicate. Mai exact, actualizarea reglementărilor secundare, gen PUZ, trebuie să se facă de drept, la intrarea în vigoare a actelor normative de nivel superior. În acest fel se vor elimina derogările care au permis atâtea aberații. De pildă, acest Cod trebuie să precizeze că nu dărâm casa omului dacă a greșit Primăria când a făcut PUZ-ul în baza căruia l-am autorizat, dar nici nu mai pot amâna la nesfârșit, eu ca Primărie, să actualizez un PUZ conform legislației superioare, naționale, pentru ca un edil să îi lase pe toți așa zișii „dezvoltatori”, să facă blocuri între case de un nivel”

Ei bine, sursele noastre susțin că provocarea va fi inclusiv în reglementarea spațiilor verzi, pe care până la acest moment nicio administrație locală, în frunte cu cea din București, nu le-a inventariat, deși a fost tema de campanie a primarului general. Însă rămâne de văzut dacă forma finală a proiectului va consfinți dezastrul bugetar la nivel național sau va propune o soluție echilibrată, care să servească întregii societăți.