Leonardo Badea (BNR): Oportunități pentru reducerea decalajelor de dezvoltare industrială regională a României

Dimensiune font:

| 16-06-2021 11:38


Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

 

"Dincolo de efectele negative, pandemia COVID-19 a evidențiat oportunități pentru România, nu numai de a reconstrui economia, ci și de a acționa într-un mod care valorifică potențialul nostru național de producție și capacitatea existentă de redresare durabilă după criza pandemică. Pentru fructificarea acestora, ar fi benefic ca dezvoltarea viitoare a industriei să  urmeze oportunitățile oferite de energiile regenerabile, stimularea inovației și un viitor industrial  verde, modelat de o forță de muncă calificată.

Trebuie să profităm de posibilitatea dezvoltării unei noi politici industriale bazate pe înțelegerea tehnologiei moderne, a durabilității și coeziunii sociale, inclusiv ca soluții pentru abordarea schimbărilor climatice, a crizei economice și a redresării post pandemice.

O strategie națională privind politica industrială trebuie să se bazeze pe identificarea avantajelor specifice resurselor (materiale, dar și umane) locale și a pârghiilor de politică care ar facilita revitalizarea capacităților noastre de producție internă de o manieră competitivă pe piețele externe. Guvernul poate orienta politica industrială către industriile identificate ca prioritare și având avantaje competitive sau strategice, cu scopul de a facilita investițiile pentru a realiza o industrializare durabilă. La nivel regional, mai multe orașe ale țării ar putea deveni hub-uri ale creșterii economice, sporind numărul polilor de dezvoltare existenți deja, reducând disparitățile economice și sociale dintre diverse zone și diminuând concentrarea creării de valoare adăugată doar în jurul metropolelor consacrate.

Sectoarele vor continua să reprezinte o direcție esențială în aplicarea strategiei industriale, dar în paralel, fiecare regiune ar trebui să fie în mod distinct încurajată să identifice avantajele sale comparative specifice și apoi să fie sprijinită să le valorifice mai bine și să le dezvolte. Statul (prin administrația centrală) este bine plasat (ca vedere de ansamblu și capacitate de acțiune) pentru a face această diferență importantă în fructificarea potențialului național de dezvoltare prin redirecționarea de resurse care să susțină noi activități la nivel regional, cu perspective sau care deja sunt în creștere și ar putea avea o evoluție mai rapidă, răspunzând schimbărilor de pe piața globală (mai degrabă decât încercând să reînvie sectoarele în scădere). Acest lucru este mai probabil să sprijine creșterea pe termen lung. De exemplu, deși ar putea exista o justificare pentru susținerea creșterii activităților specifice din industria prelucrătoare, sectorul în ansamblu a scăzut în termeni de ocupare pe termen lung. Totodată, cererea de competențe s-a modificat odată cu aceste schimbări economice.

Din această perspectivă, politica industrială este necesar să fie nu doar calibrată multisectorial, ci trebuie să aibă în vedere nevoia dezvoltării regionale cât mai echilibrate, reducerea decalajelor existente și creșterea nivelului de coeziune socială.

O comunicare bidirecțională trebuie să se realizeze atât de la nivel guvernamental către administrația locală și mediul de afaceri existent la nivel regional, cu accent pe prioritățile și oportunitățile oferite de mediul global (evoluții ale piețelor externe de desfacere, acces la finanțarea europeană și internațională, interes din partea investitorilor strategici etc.), cât și invers, în sensul identificării și semnalării oportunităților locale de investiții, a avantajelor comparative locale și a căilor eficiente și competitive pentru încurajarea soluțiilor mediului de afaceri.

În acest context, dincolo de finanțarea existentă de la bugetul central sau prin programele europene și ale instituțiilor financiare internaționale, cred că ar fi o bună oportunitate să avem fonduri (eventual cu participare în parteneriat public-privat) dedicate în egală măsură unor sectoare economice, cât și dispersiei teritoriale a investițiilor industriale la nivelul întregii țări. Acestea s-ar putea concentra, de exemplu, pe finanțarea afacerilor productive și pe dezvoltarea de (noi) poli industriali regionali.

România a reușit în ultimele trimestre o performanță economică peste așteptări și considerabil mai ridicată comparativ cu regiunea. Aceasta s-a datorat printre altele rezilienței surprinzătoare a sectorului industrial, precum și menținerii la intensitate crescută a activității din domeniul construcțiilor (grație condițiilor specifice care permit respectarea cerințelor de distanțare). O contribuție importantă au avut-o măsurile publice de susținere a populației și a întreprinderilor afectate de criză, precum și reducerea graduală a restricțiilor pe măsură ce evoluția pandemică a făcut posibil acest lucru.

In lunile imediat următoare este de așteptat ca redresarea economică să mențină un ritm pozitiv alert, dar, în contextul reducerii interesului populației pentru vaccinare, incertitudinile rămân la un nivel ridicat. E posibil ca în eventualitatea unui nou val pandemic (de intensitate probabil mai redusă) care s-ar putea manifesta în toamnă (pe fondul răcirii vremii), dacă nivelul de imunitate de grup nu va fi suficient, să vedem o nouă creștere a riscurilor pentru sănătatea populației. Așadar, eliminarea definitivă a tuturor restricțiilor e posibil să mai întârzie, în special în anumite domenii de activitate mai expuse, ceea poate constitui o limitare pe termen mediu a vitezei de redresare a economiei.

De aceea, în pofida evoluțiilor pozitive pe termen scurt în gestionarea pandemiei și a situației economiei, nu trebuie să ne oprim aici și nici să reducem eforturile pentru susținerea dezvoltării pe termen mediu și lung. Adresarea vulnerabilităților structurale este extrem de importantă pentru că dacă nu reușim să le amelioram, efectele lor negative asupra creșterii economice pe termen lung nu vor întârzia să redevină vizibile de îndată ce turbulențele provocate de etapele de intensitate maximă ale pandemiei se vor atenua.

Economiile moderne sunt foarte sensibile la sentimentul consumatorilor și al investitorilor, ori aceste două variabile se dovedesc tot mai volatile în ultimii ani ca efect al avansului tehnologic și al influenței crescute a mediilor de informare asupra comportamentului imediat al persoanelor și a deciziilor de consum, economisire sau investiții. De aceea, optimismul economic pe care îl vedem acum și care se plasează într-un cerc virtuos cu ritmul accelerat de creștere economică din trimestrele recente, se poate diminua, cu efect asupra creșterii economice actuale bazate în pondere semnificativă pe consum.

O provocare importantă cu care ne confruntăm acum este aceea că recuperarea economică este inegală, nu doar din perspectiva sectoarelor de activitate, ci și la nivel regional, reflectând disparitățile pre-existente. Riscul este ca decalajele de dezvoltare anterioare crizei să se accentueze dacă nu avem în vedere acțiuni concrete care să țintească această vulnerabilitate. Proiectele de investiții publice ar putea să ajute mai mult la dezvoltarea economică a zonelor rămase în urmă, pentru că există potențial de sporire a valorii adăugate dacă se valorifică mai bine specificul zonal. Antreprenorii vor fi cu siguranță interesați să înceapă și să dezvolte afaceri în aceste zone, care să contribuie la recuperarea decalajelor, dacă există un impuls generator de oportunități, cum poate fi de exemplu dezvoltarea infrastructurii în aceste zone. Nu mă refer aici numai la transporturi și comunicații, ci și la rețeaua de sănătate publică, la accesul la educație și formare profesională continuă, precum și la electricitate, apă, canalizare și alte utilități publice, unde statul are direct sau indirect un rol de jucat. Numeroase studii arată că efectul multiplicator al investițiilor publice este cu precădere ridicat în perioadele de recesiune sau în debutul fazei de redresare. Totodată, studiile arată inclusiv un efect pozitiv asupra creării de noi locuri de muncă. Așadar, aceste investiții nu doar îmbunătățesc condițiile de viață ale locuitorilor din zonele respective și "democratizează" în sensul facilitării accesului la serviciile publice, dar generează și acel impuls economic care va fi aproape sigur preluat și continuat de inițiativa privată. Aceasta realitate a fost demonstrată concret în multe ocazii, inclusiv prin modul în care partea privată a economiei a contribuit decisiv la reziliența și redresarea peste așteptări din ultimele trimestre.

Măsurile fiscale adoptate în timpul crizei COVID-19 reprezintă un sprijin necesar și adecvat în economie, dar este recunoscut de economiști că, în general, politicile fiscale relaxate favorizează predominant o stimulare a consumului prezent în detrimentul capacității viitoare. De aceea, este foarte important ca efortul financiar din prezent al statului să fie cât mai mult posibil canalizat spre investiții și din ce în ce mai puțin spre susținerea consumului imediat, care, în cazul României, este adesea satisfăcut cu bunuri din import (ca efect al vulnerabilităților structurale amintite și cu implicații negative pentru poziția externă).

Două direcții importante evidențiate în perioada curentă de activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) merită avute permanent în vedere de către toate instituțiile ce au un rol în dezvoltarea economică a țării și ameliorarea vulnerabilităților existente. Acestea sunt sprijinirea sectorului agroalimentar (http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/grupul-de-lucru-cnsm-privind-diminuarea-vulnerabilitatilor-provenind-din-cresterea-deficitului-balantei-comerciale-cu-produse-agroalimentare/) și a finanțărilor verzi (http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/grupul-de-lucru-cnsm-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi/). În ambele cazuri, concluziile și recomandările au întrunit consensul tuturor participanților din grupurile de analiză, incluzând după caz, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului, Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară, autorităților guvernamentale de resort, instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, principalelor asociații din sectoarele respective de activitate, instituțiilor financiare europene/internaționale etc.

Din perspectiva dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare, la care m-am referit și cu alte ocazii, menționez doar două recomandări CNSM, care pot fi implementate prin modificări legislative:

• Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil;

• Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin cooperare cu reprezentanții asociațiilor de profil și bugetarea corespunzătoare a acestor programe.

În ceea ce privește nevoia sprijinirii finanțărilor verzi, raportul CNSM recent publicat arată foarte clar că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor, în cazul în care tranziţia verde ar fi întârziată.

Consider ca ar fi inoportun ca factorii de decizie politică să spere în schimbarea de la sine a situației și în rezolvarea acestor provocări exclusiv prin acțiunea piețelor și a inițiativei private. Tocmai de aceea, trebuie să acționăm rapid și convingător pentru a modera riscurile climatice și pentru a asigura o tranziție rapidă, dar cât mai netedă posibil spre o economie sustenabilă.

Dacă mai era nevoie de un argument în plus, un studiu publicat în luna mai de Fondul Monetar Internațional arată că investițiile publice "verzi" au un impact economic superior, inclusiv asupra pieței muncii.

Finanțarea proiectelor cu impact redus asupra mediului sau care facilitează tranziția către o economie cu nivel mai redus al emisiilor de carbon reprezintă un catalizator foarte important, iar grupurile de analiză ale CNSM au identificat în consens un număr de 16 arii concrete de acțiune care vizează trei domenii: (I) creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice, (II) sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară și (III)  îmbunătățirea transparenței, a raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate și în cadrul sistemului financiar.

Este momentul unui efort național, căruia trebuie să îi acordăm prim planul preocupărilor publice, pentru a dezvolta România printr-o politică industrială adecvată, pornind de la următoarele necesități:

1.       Folosirea soluțiilor ce implică tehnologia modernă ca forță a dezvoltării și ideile inovative generate de capitalul intelectual existent la nivelul societății;

2.       Identificarea la nivel național a sectoarelor industriale cu potențial rapid de creștere și  dezvoltare (de exemplu, agricultura și industria alimentară, IT, industria farmaceutică, producția bunurilor utilizate în noile tehnologii ecologice etc.);

3.       Definirea obiectivelor de dezvoltare industrială, atât la nivel sectorial, cât și la nivel administrativ local, utilizând mijloace de finanțare dedicate;

4.       Identificarea de parteneri ai dezvoltării în mediul privat (se poate utiliza soluția parteneriatului public-privat);

5.       Stabilirea de reguli clare, simple și precise necesare pentru funcționarea companiilor, atât pentru stat, cât și pentru agenții economici.

Criza pe care sperăm să o lăsăm în urmă ne-a arătat o dată în plus, printre altele, că foarte multe evoluții în economie și societate sunt interconectate și se condiționează reciproc, în cascadă. De o manieră similară, oportunitățile de dezvoltare create de ieșirea din criză sunt interdependente și totodată legate de vulnerabilitățile existente pe care ar trebui să le redreseze. Strategia industrială a României nu poate fi altfel decât strâns legată de prioritățile acute - reducerea vulnerabilității din balanța comercială externă cu produse agroalimentare, nevoia tranziției către o economie sustenabilă prietenoasă cu mediul înconjurător, imperativul reducerii decalajelor regionale de dezvoltare și bunăstare pentru creșterea coeziunii sociale. Toate lucrurile sunt legate între ele și de fapt aceasta este una dintre marile oportunități pe care le avem în prezent, de a acționa pentru a declanșa un cerc virtuos bazat pe aceste interdependențe care încă acționează în defavoarea noastră".

Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari știri, direct pe telefon!

Ești mereu pe fugă? Noi îți trimitem zilnic cele mai importante 3 știri din Iași, Moldova și țară – scurt, clar, fără spam.

Plus: alerte locale de urgență, noutăți exclusive și acces rapid la anunțuri importante.

► Intră pe canalul nostru oficial:

⇒ Încearcă 3 zile. Dacă nu-ți place, poți ieși oricând.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

1. Denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale autoritatii contractante: Comuna Roma, comuna Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani, telefon 0231/544.622, fax 0231/565.978, e-mail: primaria.roma@yahoo.ro, cod fiscal 3372114. 2. Denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale biroului de la care se poate solicita documentatia de atribuire. Daca este cazul, costul si conditiile de plata in vederea obtinerii documentatiei de atribuire: Biroul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Roma, cu sediul in comuna Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani, telefon 0231/544.622, fax 0231/565.978, e-mail: primaria.roma@yahoo.ro, cod fiscal 3372114. Documentatia de atribuire in format electronic este pusa de catre Autoritatea Contractanta cu titlu gratuit la dispozitia ofertantilor care au inaintat o solicitare in acest sens. 3. a) Locul prestarii serviciilor: Comuna Roma, cu satele apartinatoare Roma si Cotargaci, judetul Botosani. b) Obiectul concesionarii; natura si dimensiunea prestarilor: Serviciul de utilitate publica de distributie a gazelor naturale in Comuna Roma, cu satele apartinatoare Roma si Cotargaci, judetul Botosani, conform art. 8 H.G.209/2019. c) Termenul de finalizare sau durata contractului: 49 de ani. 4. a) Termenul de depunere a ofertelor: 20.06.2025, ora 10.00. b) Adresa la care trebuie transmise ofertele: Comuna Roma, Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani, telefon 0231/544.622, fax 0231/565.978, e-mail: primaria.roma @yahoo.ro. c) Limba sau limbile in care trebuie redactate ofertele: romana. d) Data, ora si locul deschiderii ofertelor: 20.06.2025, ora 11.00, Comuna Roma, comuna Roma, sat Roma, Str. Brazilor nr. 54, judetul Botosani. 5. Conditiile personale, tehnice si financiare pe care trebuie sa le indeplineasca ofertantii: conform documentatiei de atribuire. 6. Criterii utilizate la atribuirea contractului: conform documentatiei de atribuire. 7. Dupa caz, procentajul minim din lucrari care trebuie acordat partilor terte: conform documentatiei de atribuire. 8. Data trimiterii spre publicare a anuntului de participare: 30.04.2025. 9. Denumirea si adresa organismului competent de rezolvare a contestatiilor si, dupa caz, de mediere. Informatii exacte privind termenele de depunere a contestatiei si, dupa caz, denumirea, adresa, numarul de telefon, numarul de fax si adresa de e-mail ale biroului de la care se pot obtine aceste informatii: Tribunalul Botosani, Sectia de Contencios -Administrativ, cu sediul in orasul Botosani, Str. Maxim Gorki nr. 8, judetul Botosani, telefon 0231/511.739, fax 0231/531.832, email: tr-botosani@just.ro.
Orasul Harlau clarifica regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul fiscal, adresa, numarul de telefon, telefax si/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Orasul Harlau, cu sediul in orasul Harlau, Str. Musatini nr.1, judetul Iasi, telefon/fax 0232/720.412/ 0232/720.777, e-mail: primariahirlau @yahoo.com, juridic@ primaria- hirlau.ro, cod fiscal 4541190. Reglementari legale privind acordarea de finantare nerambursabila: In baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare si H.C.L. Harlau nr. 27/26.03.2025 privind aprobarea bugetului pe anul 2025. Perioada de finantare: anul 2025. Suma totala alocata de la bugetul local este de 160.000 Lei si se aloca in intregime pentru domeniul Sport. Criteriile de acordare a finantarilor nerambursabile sunt cele prezentate in Regulamentul Orasului Harlau aprobat prin H.C.L. Harlau nr. 53/27.04.2017 privind regimul finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitatile nonprofit de interes local, cu modificarile si completarile ulterioare. Documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerilor de proiecte/ programe se poate obtine de pe site-ul: www.primaria hirlau.ro. Documentatia de solicitare a finantarii nerambursabile se poate descarca de pe site-ul autoritatii contractante: www.primaria hirlau.ro sau se poate procura de la sediul Orasului Harlau, Harlau, Str. Musatini nr. 1, judetul Iasi. Data-limita pentru depunerea propunerilor de proiecte: 15.05.2025, ora 14.00, la Compartimentul Registratura al Orasului Harlau, Harlau, Str. Musatini nr. 1, judetul Iasi. Perioada la care se desfasoara selectia de proiecte, verificarea eligibilitatii, a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si financiara si evaluarea propunerilor de proiecte este: 16.05.2025 -19.05.2025.
Comuna Racaciuni, judetul Bacau, clarifica regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul fiscal, adresa, numarul de telefon, telefax si/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Comuna Racaciuni, cu sediul in comuna Racaciuni, sat Racaciuni, Str. Stefan cel Mare nr. 136, judetul Bacau, telefon 0234/251.212, fax 0234/251.586, e-mail: cl_racaciuni@yahoo.com, cod fiscal 4670330. Reglementari legale privind acordarea de finantare nerambursabila: In baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare si Hotararea Consiliului Local al Comunei Racaciuni nr. 09/31.03.2025 privind aprobarea bugetului pe anul 2025. Perioada de finantare: anul 2025. Suma totala alocata de la bugetul local este de 385.000 Lei si se aloca astfel: 15.000 Lei pentru domeniul Sportiv, 50.000 pentru domeniul Social, respectiv 320.000 Lei pentru Culte religioase. Criteriile de acordare a finantarilor nerambursabile sunt cele prezentate in Regulamentul Comunei Racaciuni aprobat prin H.C.L. Comuna Racaciuni nr. 14/31.03.2025 privind regimul finantarilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activitatile nonprofit de interes local. Documentatia pentru elaborarea si prezentarea propunerilor de proiecte/ programe se poate obtine de pe site-ul Comunei Racaciuni: www.comuna racaciuni.ro. Documentatia de solicitare a finantarii nerambursabile se poate descarca de pe site-ul autoritatii contractante www.comuna racaciuni.ro sau se poate procura de la sediul Comuna Racaciuni, cu sediul in comuna Racaciuni, sat Racaciuni, Str. Stefan cel Mare nr. 136, judetul Bacau. Data-limita pentru depunerea propunerilor de proiecte: 13.05.2025, ora 14.00, adresa: Comuna Racaciuni, cu sediul in comuna Racaciuni, sat Racaciuni, Str. Stefan cel Mare nr. 136, judetul Bacau. Perioada la care se desfasoara selectia de proiecte, verificarea eligibilitatii, a indeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnica si financiara si evaluarea propunerilor de proiecte este: 14.05.2025- 15.05.2025.
1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Poiana Teiului, comuna Poiana Teiului, satul Poiana Teiului, Str. Teilor nr. 61, judetul Neamt, telefon 0233/266.250, fax 0233/266.025, e-mail: primaria@ poianateiului.ro, cod fiscal 2614074. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie inchiriat: -trupul de pasune Livezi, in suprafata totala 64,86 ha: identificat prin CF nr. 51086, nr. cadastral 51086, in suprafata de 47,68 ha si CF 51102, nr. cadastral 51102, in suprafata de 17,18 ha, situat in extravilanul comunei Poiana Teiului, in satul Poiana Largului, conform H.C.L. Poiana Teiului nr. 32/04.05.2025; -trupul de pasune Hasca, in suprafata totala de 50,75 ha: identificat prin CF nr. 51138, numar cadastral 51138, in suprafata de 22,00 ha si CF 51139, numar cadastral 51139, in suprafata de 10,00 ha, CF 51140, numar cadastral 51140, in suprafata de 14,00 ha, CF nr. 51166, numar cadastral 51166, in suprafata de 4,75 ha, situat in extravilanul comunei Poiana Teiului, in satul Petru Voda, conform H.C.L. Poiana Teiului nr. 33/04.05.2025; -trupul de pasune Ciungat, in suprafata de 20,4 ha, identificat prin CF 52864, numar cadastral 52864, situat in extravilanul comunei Poiana Teiului, satul Petru Voda, conform H.C.L. Poiana Teiului nr. 34/04.05.2025; -trupul de pasune Preluca, identificat prin CF nr. 51921, numar cadastral 51921, in suprafata de 8,43 ha, situat in extravilanul comunei Poiana Teiului, satul Dreptu, conform H.C.L. Poiana Teiului nr. 35/04.05.2025; -trupul de pasune Parlituri, identificat prin CF nr. 51921, numar cadastral 51921, in suprafata de 16,55 ha, situat in extravilanul comunei Poiana Teiului, satul Dreptu, conform H.C.L. Poiana Teiului nr. 36/04.05.2025; Trupurile de pasune apartin domeniului public al Comunei Poiana Teiului, iar inchirierea se organizeaza conform O.U.G. nr. 57/03.07.2019 si caietului de sarcini. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Impozite si Taxe, Comuna Poiana Teiului. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul institutiei de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire: Compartimentul Impozite si Taxe, Comuna Poiana Teiului, comuna Poiana Teiului, sat Poiana Teiului, Str. Teilor nr. 61, judetul Neamt. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 20 Lei/exemplar, se achita numerar la Casieria Comunei Poiana Teiului. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 20.05.2025, ora 10.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 28.05.2025, ora 10.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Secretariat -Registratura Comunei Poiana Teiului, comuna Poiana Teiului, sat Poiana Teiului, Str. Teilor nr. 61, judetul Neamt. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta: se depun intr-un singur exemplar original, in doua plicuri sigilate: unul exterior si unul interior. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 29.05.2025, ora 09.00, Comuna Poiana Teiului, comuna Poiana Teiului, sat Poiana Teiului, str. Teilor nr. 61, judetul Neamt -sala de sedinte. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Neamt, Piatra Neamt, B-dul Republicii nr. 16, judetul Neamt, telefon 0233/212.294, fax 0233/2356.557, e-mail: tr-neamt-scomerciala@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 06.05.2025.
Prețurile la gaze au scandalizat Bruxelles-ul. Urmează sancțiuni grele și proces european
07/05/2025 15:45

Comisia Europeană a emis un aviz motivat impotriva Romaniei, acuzand-o că limitează libertatea producătorilor de gaze naturale de a-si stabili preturile de vanzare pe piata angro. Măsura adoptată de statu ...

5.000 de bugetari, concediați fără avertisment
07/05/2025 15:30

Într-o miscare fulgerătoare anuntată pe 30 aprilie, ministrul Tánczos Barna a confirmat că nu mai putin de 5.000 de angajati din sistemul bugetar au fost concediati pană in luna martie. Infor ...

Curs valutar Euro și dolarul își continuă creșterea: Un euro ajunge aproape de 5,1 lei
07/05/2025 13:23

  Cursul valutar al Băncii Nationale ne arată faptul că moneda euro isi continuă cresterea si ajunge să fie cotată la 5, 0991 lei, in crestere fată de marti cu 0.0613 lei. De as ...

Ratele ROBOR, folosite la calculul dobânzilor variabile la credite, urcă la niveluri record al ultimilor doi ani
07/05/2025 13:06

 Ratele ROBOR la 3 luni si la 6 luni au crescut miercuri la 6.47 (de la 6.08, cat fuseseră marti) si, respectiv, 6.53 (de la 6.16, nivelul de marti), niveluri atinse in iulie 2023, potrivit datelor transm ...

 “Investitii pentru digitalizarea societatii TEHNO NEXT OPTIC SRL.”
07/05/2025 10:20

07.05.2025 COMUNICAT DE PRESĂ - Lansarea proiectului -  “Investitii pentru digitalizarea societatii TEHNO NEXT OPTIC SRL.”  

“TRANSFORMAREA DIGITALA A SOCIETATII PRETEXT TRADE SRL”
07/05/2025 10:20

07.05.2025 COMUNICAT DE PRESĂ - Lansarea proiectului - “TRANSFORMAREA DIGITALA A SOCIETATII PRETEXT TRADE SRL”

“Cresterea gradului de digitalizare a societatii MILGO COM SRL”
07/05/2025 10:20

 07.05.2025 COMUNICAT DE PRESĂ - Lansarea proiectului -  “Cresterea gradului de digitalizare a societatii MILGO COM SRL”

Dezvoltarea societatii PRAJITORIADECAFEA SRL prin   achizitia de echipamente
07/05/2025 10:15

 COMUNICAT DE PRESĂ Data: 07.05.2025 Dezvoltarea societatii PRAJITORIADECAFEA SRL prin  achizitia de echipamente  

Pentru ce produse şi servicii vor plăti mai mult românii, după creşterea euro. „Ceea ce înseamnă o inflație mai ridicată”
06/05/2025 19:39

 Cursul valutar a urcat marti către pragul de 5,1 lei/euro, iar această depreciere se va vedea in preturi mai mari la diferite produse si servicii, dobanzile au crescut si e posibil să se mentină la ni ...

  Criza guvernamentală din România pune în pericol fondurile europene și destabilizează negocierile PNRR
06/05/2025 17:02

Romania riscă suspendarea unor fonduri europene esentiale, intr-un moment critic pentru stabilitatea financiară a tării. Criza a fost declansată de demisia premierului Marcel Ciolacu si decizia PSD de a ies ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei