Leonardo Badea (BNR): Oportunități pentru reducerea decalajelor de dezvoltare industrială regională a României

Leonardo Badea

Dimensiune font:

| 16-06-2021 11:38


Viceguvernatorul BNR, domnul Leonardo Badea, a declarat:

 

"Dincolo de efectele negative, pandemia COVID-19 a evidențiat oportunități pentru România, nu numai de a reconstrui economia, ci și de a acționa într-un mod care valorifică potențialul nostru național de producție și capacitatea existentă de redresare durabilă după criza pandemică. Pentru fructificarea acestora, ar fi benefic ca dezvoltarea viitoare a industriei să  urmeze oportunitățile oferite de energiile regenerabile, stimularea inovației și un viitor industrial  verde, modelat de o forță de muncă calificată.

Trebuie să profităm de posibilitatea dezvoltării unei noi politici industriale bazate pe înțelegerea tehnologiei moderne, a durabilității și coeziunii sociale, inclusiv ca soluții pentru abordarea schimbărilor climatice, a crizei economice și a redresării post pandemice.

O strategie națională privind politica industrială trebuie să se bazeze pe identificarea avantajelor specifice resurselor (materiale, dar și umane) locale și a pârghiilor de politică care ar facilita revitalizarea capacităților noastre de producție internă de o manieră competitivă pe piețele externe. Guvernul poate orienta politica industrială către industriile identificate ca prioritare și având avantaje competitive sau strategice, cu scopul de a facilita investițiile pentru a realiza o industrializare durabilă. La nivel regional, mai multe orașe ale țării ar putea deveni hub-uri ale creșterii economice, sporind numărul polilor de dezvoltare existenți deja, reducând disparitățile economice și sociale dintre diverse zone și diminuând concentrarea creării de valoare adăugată doar în jurul metropolelor consacrate.

Sectoarele vor continua să reprezinte o direcție esențială în aplicarea strategiei industriale, dar în paralel, fiecare regiune ar trebui să fie în mod distinct încurajată să identifice avantajele sale comparative specifice și apoi să fie sprijinită să le valorifice mai bine și să le dezvolte. Statul (prin administrația centrală) este bine plasat (ca vedere de ansamblu și capacitate de acțiune) pentru a face această diferență importantă în fructificarea potențialului național de dezvoltare prin redirecționarea de resurse care să susțină noi activități la nivel regional, cu perspective sau care deja sunt în creștere și ar putea avea o evoluție mai rapidă, răspunzând schimbărilor de pe piața globală (mai degrabă decât încercând să reînvie sectoarele în scădere). Acest lucru este mai probabil să sprijine creșterea pe termen lung. De exemplu, deși ar putea exista o justificare pentru susținerea creșterii activităților specifice din industria prelucrătoare, sectorul în ansamblu a scăzut în termeni de ocupare pe termen lung. Totodată, cererea de competențe s-a modificat odată cu aceste schimbări economice.

Din această perspectivă, politica industrială este necesar să fie nu doar calibrată multisectorial, ci trebuie să aibă în vedere nevoia dezvoltării regionale cât mai echilibrate, reducerea decalajelor existente și creșterea nivelului de coeziune socială.

O comunicare bidirecțională trebuie să se realizeze atât de la nivel guvernamental către administrația locală și mediul de afaceri existent la nivel regional, cu accent pe prioritățile și oportunitățile oferite de mediul global (evoluții ale piețelor externe de desfacere, acces la finanțarea europeană și internațională, interes din partea investitorilor strategici etc.), cât și invers, în sensul identificării și semnalării oportunităților locale de investiții, a avantajelor comparative locale și a căilor eficiente și competitive pentru încurajarea soluțiilor mediului de afaceri.

În acest context, dincolo de finanțarea existentă de la bugetul central sau prin programele europene și ale instituțiilor financiare internaționale, cred că ar fi o bună oportunitate să avem fonduri (eventual cu participare în parteneriat public-privat) dedicate în egală măsură unor sectoare economice, cât și dispersiei teritoriale a investițiilor industriale la nivelul întregii țări. Acestea s-ar putea concentra, de exemplu, pe finanțarea afacerilor productive și pe dezvoltarea de (noi) poli industriali regionali.

România a reușit în ultimele trimestre o performanță economică peste așteptări și considerabil mai ridicată comparativ cu regiunea. Aceasta s-a datorat printre altele rezilienței surprinzătoare a sectorului industrial, precum și menținerii la intensitate crescută a activității din domeniul construcțiilor (grație condițiilor specifice care permit respectarea cerințelor de distanțare). O contribuție importantă au avut-o măsurile publice de susținere a populației și a întreprinderilor afectate de criză, precum și reducerea graduală a restricțiilor pe măsură ce evoluția pandemică a făcut posibil acest lucru.

In lunile imediat următoare este de așteptat ca redresarea economică să mențină un ritm pozitiv alert, dar, în contextul reducerii interesului populației pentru vaccinare, incertitudinile rămân la un nivel ridicat. E posibil ca în eventualitatea unui nou val pandemic (de intensitate probabil mai redusă) care s-ar putea manifesta în toamnă (pe fondul răcirii vremii), dacă nivelul de imunitate de grup nu va fi suficient, să vedem o nouă creștere a riscurilor pentru sănătatea populației. Așadar, eliminarea definitivă a tuturor restricțiilor e posibil să mai întârzie, în special în anumite domenii de activitate mai expuse, ceea poate constitui o limitare pe termen mediu a vitezei de redresare a economiei.

De aceea, în pofida evoluțiilor pozitive pe termen scurt în gestionarea pandemiei și a situației economiei, nu trebuie să ne oprim aici și nici să reducem eforturile pentru susținerea dezvoltării pe termen mediu și lung. Adresarea vulnerabilităților structurale este extrem de importantă pentru că dacă nu reușim să le amelioram, efectele lor negative asupra creșterii economice pe termen lung nu vor întârzia să redevină vizibile de îndată ce turbulențele provocate de etapele de intensitate maximă ale pandemiei se vor atenua.

Economiile moderne sunt foarte sensibile la sentimentul consumatorilor și al investitorilor, ori aceste două variabile se dovedesc tot mai volatile în ultimii ani ca efect al avansului tehnologic și al influenței crescute a mediilor de informare asupra comportamentului imediat al persoanelor și a deciziilor de consum, economisire sau investiții. De aceea, optimismul economic pe care îl vedem acum și care se plasează într-un cerc virtuos cu ritmul accelerat de creștere economică din trimestrele recente, se poate diminua, cu efect asupra creșterii economice actuale bazate în pondere semnificativă pe consum.

O provocare importantă cu care ne confruntăm acum este aceea că recuperarea economică este inegală, nu doar din perspectiva sectoarelor de activitate, ci și la nivel regional, reflectând disparitățile pre-existente. Riscul este ca decalajele de dezvoltare anterioare crizei să se accentueze dacă nu avem în vedere acțiuni concrete care să țintească această vulnerabilitate. Proiectele de investiții publice ar putea să ajute mai mult la dezvoltarea economică a zonelor rămase în urmă, pentru că există potențial de sporire a valorii adăugate dacă se valorifică mai bine specificul zonal. Antreprenorii vor fi cu siguranță interesați să înceapă și să dezvolte afaceri în aceste zone, care să contribuie la recuperarea decalajelor, dacă există un impuls generator de oportunități, cum poate fi de exemplu dezvoltarea infrastructurii în aceste zone. Nu mă refer aici numai la transporturi și comunicații, ci și la rețeaua de sănătate publică, la accesul la educație și formare profesională continuă, precum și la electricitate, apă, canalizare și alte utilități publice, unde statul are direct sau indirect un rol de jucat. Numeroase studii arată că efectul multiplicator al investițiilor publice este cu precădere ridicat în perioadele de recesiune sau în debutul fazei de redresare. Totodată, studiile arată inclusiv un efect pozitiv asupra creării de noi locuri de muncă. Așadar, aceste investiții nu doar îmbunătățesc condițiile de viață ale locuitorilor din zonele respective și "democratizează" în sensul facilitării accesului la serviciile publice, dar generează și acel impuls economic care va fi aproape sigur preluat și continuat de inițiativa privată. Aceasta realitate a fost demonstrată concret în multe ocazii, inclusiv prin modul în care partea privată a economiei a contribuit decisiv la reziliența și redresarea peste așteptări din ultimele trimestre.

Măsurile fiscale adoptate în timpul crizei COVID-19 reprezintă un sprijin necesar și adecvat în economie, dar este recunoscut de economiști că, în general, politicile fiscale relaxate favorizează predominant o stimulare a consumului prezent în detrimentul capacității viitoare. De aceea, este foarte important ca efortul financiar din prezent al statului să fie cât mai mult posibil canalizat spre investiții și din ce în ce mai puțin spre susținerea consumului imediat, care, în cazul României, este adesea satisfăcut cu bunuri din import (ca efect al vulnerabilităților structurale amintite și cu implicații negative pentru poziția externă).

Două direcții importante evidențiate în perioada curentă de activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) merită avute permanent în vedere de către toate instituțiile ce au un rol în dezvoltarea economică a țării și ameliorarea vulnerabilităților existente. Acestea sunt sprijinirea sectorului agroalimentar (http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/grupul-de-lucru-cnsm-privind-diminuarea-vulnerabilitatilor-provenind-din-cresterea-deficitului-balantei-comerciale-cu-produse-agroalimentare/) și a finanțărilor verzi (http://www.cnsmro.ro/publicatii/studii-si-analize/grupul-de-lucru-cnsm-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi/). În ambele cazuri, concluziile și recomandările au întrunit consensul tuturor participanților din grupurile de analiză, incluzând după caz, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului, Băncii Naționale a României, Autorității de Supraveghere Financiară, autorităților guvernamentale de resort, instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare, principalelor asociații din sectoarele respective de activitate, instituțiilor financiare europene/internaționale etc.

Din perspectiva dezvoltării agriculturii și a industriei alimentare, la care m-am referit și cu alte ocazii, menționez doar două recomandări CNSM, care pot fi implementate prin modificări legislative:

• Revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, prin dialog strâns cu instituțiile de credit și asociațiile de profil;

• Îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, prin cooperare cu reprezentanții asociațiilor de profil și bugetarea corespunzătoare a acestor programe.

În ceea ce privește nevoia sprijinirii finanțărilor verzi, raportul CNSM recent publicat arată foarte clar că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia şi sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităţilor, cât şi a costurilor, în cazul în care tranziţia verde ar fi întârziată.

Consider ca ar fi inoportun ca factorii de decizie politică să spere în schimbarea de la sine a situației și în rezolvarea acestor provocări exclusiv prin acțiunea piețelor și a inițiativei private. Tocmai de aceea, trebuie să acționăm rapid și convingător pentru a modera riscurile climatice și pentru a asigura o tranziție rapidă, dar cât mai netedă posibil spre o economie sustenabilă.

Dacă mai era nevoie de un argument în plus, un studiu publicat în luna mai de Fondul Monetar Internațional arată că investițiile publice "verzi" au un impact economic superior, inclusiv asupra pieței muncii.

Finanțarea proiectelor cu impact redus asupra mediului sau care facilitează tranziția către o economie cu nivel mai redus al emisiilor de carbon reprezintă un catalizator foarte important, iar grupurile de analiză ale CNSM au identificat în consens un număr de 16 arii concrete de acțiune care vizează trei domenii: (I) creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice, (II) sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară și (III)  îmbunătățirea transparenței, a raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate și în cadrul sistemului financiar.

Este momentul unui efort național, căruia trebuie să îi acordăm prim planul preocupărilor publice, pentru a dezvolta România printr-o politică industrială adecvată, pornind de la următoarele necesități:

1.       Folosirea soluțiilor ce implică tehnologia modernă ca forță a dezvoltării și ideile inovative generate de capitalul intelectual existent la nivelul societății;

2.       Identificarea la nivel național a sectoarelor industriale cu potențial rapid de creștere și  dezvoltare (de exemplu, agricultura și industria alimentară, IT, industria farmaceutică, producția bunurilor utilizate în noile tehnologii ecologice etc.);

3.       Definirea obiectivelor de dezvoltare industrială, atât la nivel sectorial, cât și la nivel administrativ local, utilizând mijloace de finanțare dedicate;

4.       Identificarea de parteneri ai dezvoltării în mediul privat (se poate utiliza soluția parteneriatului public-privat);

5.       Stabilirea de reguli clare, simple și precise necesare pentru funcționarea companiilor, atât pentru stat, cât și pentru agenții economici.

Criza pe care sperăm să o lăsăm în urmă ne-a arătat o dată în plus, printre altele, că foarte multe evoluții în economie și societate sunt interconectate și se condiționează reciproc, în cascadă. De o manieră similară, oportunitățile de dezvoltare create de ieșirea din criză sunt interdependente și totodată legate de vulnerabilitățile existente pe care ar trebui să le redreseze. Strategia industrială a României nu poate fi altfel decât strâns legată de prioritățile acute - reducerea vulnerabilității din balanța comercială externă cu produse agroalimentare, nevoia tranziției către o economie sustenabilă prietenoasă cu mediul înconjurător, imperativul reducerii decalajelor regionale de dezvoltare și bunăstare pentru creșterea coeziunii sociale. Toate lucrurile sunt legate între ele și de fapt aceasta este una dintre marile oportunități pe care le avem în prezent, de a acționa pentru a declanșa un cerc virtuos bazat pe aceste interdependențe care încă acționează în defavoarea noastră".

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
"EuroBusiness LRJ" S.P.R.L., in calitate de lichidator judiciar al debitoarei "FANYON" S.R.L., conform Hotărârii nr.120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 05.08.2021, 12.08.2021, 19.08.2021, 26.08.2021, 02.09.2021, 09.09.2021, 16.09.2021, respectiv 23.09.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31, et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobile, proprietatea debitoarei: BUNURI IMOBILE, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA), Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, situată în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 96,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, nr. cad. 77045,CF nr. 77045 a Mun. Brăila și Construcția C1-grup social, nr. cad. 77045-C1, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, Sc la sol=93,00 mp și Sc desf=279,00 mp, cu regim de înălțime S+P+1E; 16.869,65. Proprietate imobiliară, cu destinație industrială,s ituată în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, CF nr.72141 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 580,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, nr.cad.3362, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Construcția C1-spațiu producție și sediu, nr.cad.3362-C1, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=367,89 mp și Sc desf=735,78 mp, cu regim de înălțime P+1E,Construcția C2-centrală electrică, nr.cad.3362-C2, CF nr.72141a Mun. Brăila, Sc la sol=13,99 mp, cu regim de înălțime P și Construcția C3-atelier, nr.cad.3362-C3, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=36,67 mp, cu regim de înălțime P. 37.667,00. Proprietate imobiliară, teren și construcții cu destinație nerezidențială, situată în Localitatea Eforie Sud, Str. Eternității nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 950,00 mp din acte (972,00 mp măsurat), amplasat în Loc.Eforie Sud, Str. Eternității, nr.1, Jud. Constanța, CF nr. 102530 a localității Eforie Sud, nr.cad.102530, Construcția C1(construcție fără acte)-locuință, nr.cad.102530-C1, Sc=123,00 mp, Construcția C2(construcție fără acte)-magazie, nr.cad.102530-C2, Sc=8,00 mp, Construcția C3(construcție fără acte)-spații cazare, nr.cad.102530-C3,Sc=32,00 mp, Construcția C4-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4, Sc=43,00 mp, Construcția C5-umbrar, nr.cad.102530-C5, Sc=26,00 mp, Construcția C6-grup sanitar, nr.cad.102530-C4, Sc=10,00 mp; Construcția C7-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4,Sc=6,00 mp, Construcția C8-spații de cazare, nr.cad.102530-C8, Sc=90,00 mp, Construcția C9-magazie, nr.cad.102530-C9, Sc=5,00 mp, Construcția C10-spațiu comercial și locuință, nr. cad.102530-C10, Sc=57,00 mp și Construcția C11(construcție fără acte)-spații de cazare, nr.cad.102530-C11, Sc=58,00 mp. 69.831,65. Prețurile nu includ TVA, urmând a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2),l it.F, din Codul Fiscal,în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON, TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini,urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail :vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro. Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activelor imobile este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, mail: vanzari@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
Tribunalul Neamţ, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 1445/103/2018, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunrilor mobile din patrimoniul debitoarei S.C. „Casa Scutaru” S.R.L., cu sediul în municipiul Piatra Neamţ, str. Grigore Ureche, bl. G3, et. 3, ap. 71, judeţul Neamţ, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Valoare -lei-, 1. Tractor articulat forestier 690 OP, 98.460,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile scoase la vânzare este cel de mai sus. Vânzarea se va face conform hotârârilor adunării creditorilor din data de 05.05.2021 şi 02.06.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc începând cu data de 02.08.2021, ora 1200 şi se vor organiza şedinţe de licitaţie publică cu strigare la un interval de 7 zile, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei pentru fiecare bun mobil, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei, a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500 lei şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul – verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Tribunalul Iaşi, prin lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 8766/99/2017 (527/2017), în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, precum şi a Codului de procedură civilă, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „Kolado” S.R.L., cu sediul în sat Dancu, str. Daliei nr. 70, bl. D3, sc. A, et. 3, ap. 13, judeţul Iaşi, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, Componenţa, Valoare -lei-, 1. Bunuri mobile, Echipamente şi utilaje, 90.670,00, 2. Bunuri mobile, Mijloace de transport, 62.700,00. Preţul de pornire al licitaţiei pentru bunrile scoase la vânzare este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform regulamentului de vânzare şi hotărârea Adunării creditorilor din data de 23.07.2021. Vânzarea prin licitaţie publică va avea loc la data de 13.08.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe la un interval de 7 zile, respectiv până la data de 10.09.2021, la sediul lichidatorului judiciar. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 10% din preţul de pornire al bunului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al bunului licitat şi a caietului de sarcini, respectiv 500 lei, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie, nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefoanele 0335/566.035 şi 0727/850.575.
Unitatea 2 de la Cernavodă, reconectată la Sistemul Energetic Naţional
31/07/2021 08:11

 Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost reconectată vineri seara la Sistemul Energetic National, anunţă Nuclearelectrica. Unitatea 2 a CNE Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Na ...

 ANUNȚ DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare desfășurării activității  didactice on-line în comuna Fântânele, județul Iași” cod proiect SMIS 144683
30/07/2021 13:19

ANUNT DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achizitie de tablete scolare si alte echipamente necesare desfăsurării activitătii didactice on-line in comuna Fantanele, judetul Iasi” cod proiect SMIS 1 ...

- ANUNȚ DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare desfășurării activității  didactice on-line în comuna Hoceni, județul Vaslui” cod proiect SMIS 144826
30/07/2021 09:48

- ANUNT DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achizitie de tablete scolare si alte echipamente necesare desfăsurării activitătii didactice on-line in comuna Hoceni, judetul Vaslui” cod proiect SMIS 1 ...

- ANUNȚ DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare desfășurării activității  didactice on-line în comuna Tăcuta, județul Vaslui” cod proiect SMIS 144829
30/07/2021 09:41

- ANUNT DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achizitie de tablete scolare si alte echipamente necesare desfăsurării activitătii didactice on-line in comuna Tăcuta, judetul Vaslui” cod proiect SMIS ...

ANUNȚ DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare desfășurării activității  didactice on-line în comuna Grivița, județul Vaslui” cod proiect SMIS 144823
30/07/2021 09:40

ANUNT DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achizitie de tablete scolare si alte echipamente necesare desfăsurării activitătii didactice on-line in comuna Grivita, judetul Vaslui” cod proiect SMIS 14 ...

- ANUNȚ DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare desfășurării activității  didactice on-line în comuna Gropnița, județul Iași” cod proiect SMIS 144671
30/07/2021 09:35

- ANUNT DE ÎNCEPERE PROIECT - „Achizitie de tablete scolare si alte echipamente necesare desfăsurării activitătii didactice on-line in comuna Gropnita, judetul Iasi” cod proiect SMIS 1 ...

Cum să economisești energie când folosești aerul condiționat în zilele caniculare
29/07/2021 10:44

 Unii au propria “tactică” cand vine vorba despre economisirea curentului electric. Astfel, sunt persoane care opresc aerul conditionat atunci cand este atinsă temperatura pe care o doresc sa ...

 Preţurile cafelei au atins cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, din cauza îngheţului care pune în pericol culturile din Brazilia
28/07/2021 09:41

Preţurile cafelei au atins cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, din cauza ingheţului care pune in pericol culturile din Brazilia, transmite Reuters si news.ro. Preţurile boabelor de cafea arabica a ...

Producătorii agricoli vor împărți 38 milioane de euro
28/07/2021 09:00

  Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea, la sfarşitul lunii iulie, a primelor sesiuni din acest an finanţate din fonduri europene nerambursabile, disponibile prin Pr ...

De frica urșilor, ciobanii nu mai vor să iasă cu oile la pășunat
28/07/2021 08:45

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, sustine că, de teama urşilor, este „din ce in ce mai greu” pentru crescătorii de animale să găsească ciobani care să meargă cu oil ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei