Supra-calificarea profesională. Sau când un inginer, un sociolog și un profesor se întâlnesc într-un supermarket. Ca vânzători.

 Radu Ionescu este din Dâmbovița. A terminat sociologia dar nu și-a găsit job imediat după facultate. A zis că nu-i nicio grabă, poate aștepta „activ” câteva luni, căutându-și de lucru. Dar după o jumătate de an, tot nu „prindea” nimic în domeniul în care se pregătise. În cele din urmă, s-a angajat ca vânzător într-un supermarket. Printre colegi mai erau doi ingineri și un silvicultor.

Comerțul și transporturile sunt profesiile în care regăsim cei mai mulți supra-calificați. Cei mai puțini sunt în Educație și sănătate, potrivit rezultatelor publicate în aceste zile de Eurostat în cadrul unei statistici experimentale.

La nivel european, situația celor supracalificati pentru joburile pe care le ocupă arată ca în graficul de mai jos:

Deficitul de calificare poate fi atât ciclic, cât și structural. În perioadele de creștere economică, în care se înregistrează mai multe recrutări, se întâmpină dificultăți semnificative în găsirea lucrătorilor de care ar fi nevoie, arată un studiu pe această temă. Perioada ciclică din faza creșterii economice rapide poate conduce la deficite de calificare, în timp ce în faza de declin economic este probabil să se întâmple exact opusul acestei situații.

Ca urmare a fluctuațiilor ciclului de afaceri, standardele de angajare se modifică, iar atunci când cererea este în creștere și piața forței de muncă este tensionată, angajatorii sunt forțați să-și adapteze în jos aceste standarde, crescând incidența subeducației și a subcalificării, în încercarea de a face față dificultăților în recrutarea forței de muncă calificate.

Prin urmare, în situațiile în care se înregistrează o rată ridicată a creșterii ocupării forței de muncă, se pot înregistra în același timp deficite semnificative în privința calificării, deoarece companiile operează pe o piață tensionată a forței de muncă.

Deficitul în privința calificării poate fi limitat la niveluri de calificare specifice. Calculele bazate pe datele microeconomice ale sondajului privind forța de muncă din UE sugerează că există mai multe locuri de muncă ce necesită calificări intermediare decât persoane calificate la nivelul corespunzător, în timp ce contrariul este valabil pentru locurile de muncă de nivel inferior și pentru angajații cu nivel scăzut de educație.

Pot apărea congestionări ale pieței muncii din diferite motive, depinzând de nivelul de calificare: deficitul în privința calificării reprezintă factorul determinant al congestionărilor în cazul ocupațiilor cu un nivel înalt al calificării, în timp ce condițiile de muncă neatractive joacă un rol mai mare la niveluri mai scăzute de calificare (conform discrepanțelor în privința preferințelor de lucru