De ce femeile îmbătrânesc mai încet? Descoperiri recente oferă o potenţială explicaţie

Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii, cu o diferenţă destul de mare: În Statele Unite, femeile au o speranţă de viaţă de aproximativ 80 de ani, comparativ cu aproximativ 75 de ani pentru bărbaţi.

Acest lucru este valabil indiferent de locul în care locuiesc femeile, de cât de mulţi bani câştigă şi de mulţi alţi factori. Este valabil chiar şi pentru majoritatea celorlalte mamifere.

„Este un fenomen foarte robust în întreaga lume, total conservat în caz de boală, în timpul foametei, în timpul epidemiilor, chiar şi în perioadele de înfometare”, a declarat dr. Dena Dubal, neurolog şi profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), într-un comunicat.

Un nou studiu a găsit dovezi, la şoareci şi la oameni, că, pe măsură ce îmbătrânim, cromozomii X „adormiţi” pot fi „treziţi” în celulele creierului esenţiale pentru învăţare şi memorie.

Influenţa ignorată a acestei biblioteci genetice ar putea fi un motiv cheie pentru care femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii şi prezintă o îmbătrânire cognitivă mai lentă.

„În îmbătrânirea tipică, femeile au un creier care pare mai tânăr, cu mai puţine deficite cognitive comparativ cu bărbaţii”, explică dr. Dubal.

„Aceste rezultate arată că cromozomul X adormit se trezeşte de fapt târziu în viaţă la femei, contribuind probabil la încetinirea declinului cognitiv”, a precizat ea.

Oligodendrocite (verde), în hipocampusul creierului de şoarece. Aceste celule se deteriorează adesea în timpul îmbătrânirii. (Gadek et al., Science Advances, 5 martie 2025)

Cromozomul X adăposteşte aproximativ 5 % din genomul uman şi este în mare parte insuficient studiat în ceea ce priveşte îmbătrânirea creierului, explică dr. Dubal şi coautorii săi de la UCSF, conduşi de neurologul Margaret Gadek, într-un studiu publicat zilele trecute în revista Science Advances..

Mamiferele de sex feminin posedă doi cromozomi X - câte unul de la fiecare părinte - dar în fiecare celulă a corpului, unul dintre aceşti cromozomi este tăcut, iar celălalt este activat, la întâmplare.

Cu toate acestea, unele gene selectate de pe cromozomul X pot scăpa de inactivare, iar dovezile sugerează că, pe măsură ce îmbătrânim, tot mai mulţi cromozomi X nu mai sunt ţinuţi în frâu de „ordinele” genetice.

Asta înseamnă că expresia ambilor cromozomi X ar putea determina modul diferit în care creierul masculin şi cel feminin îmbătrânesc.

Pentru a testa această idee, cercetătorii au investigat celulele cerebrale din hipocampusul feminin, o regiune a creierului puternic implicată în învăţare, memorie şi procesarea emoţiilor.

Mai întâi, echipa a studiat şoareci cu cromozomi X din două „tulpini” diferite de rozătoare, Mus musculus şi M. castaneus. În modelele analizate, cromozomului X din M. musculus i-a lipsit o genă importantă, numită Xist, şi astfel nu a putu fi redusă la tăcere ca de obicei.

Asta înseamnă că, la unii dintre urmaşi, cromozomul X din M. castaneus este întotdeauna cel care este dezactivat, astfel încât, dacă efectele sale genetice apar în celulele creierului, acesta este considerat un „evadat”.

Şoarecii M. musculus XX cu o deleţie Xist au fost încrucişaţi cu şoareci M. castaneus XY. Progeniturile XX fără o deleţie Xist au suferit o inactivare aleatorie a cromozomului X. Progeniturile XX cu o deleţie Xist adăpostesc un cromozom X activ strict din tulpina M. musculus şi un cromozom X inactiv din tulpina M. castaneus.

Folosind secvenţierea ARN, cercetătorii au analizat nucleele a 40.000 de celule din hipocampus de la patru şoareci femele tineri şi patru şoareci femele bătrâne pentru a afla care cromozom X este activ.

Datele asupra cromozomului X au fost 91,7% M. musculus şi 8,3% M. castaneus. Întrucât cromozomul X al M. castaneus trebuia să fie redus la tăcere, acest lucru sugerează că între 3 şi 7 % dintre genele sale au scăpat cumva de inactivare.

Acest lucru a fost valabil pentru majoritatea tipurilor de celule din hipocampusul şoarecilor, şi mai mult în cazul creierelor mai în vârstă. Celulele cele mai susceptibile de a exprima genele din cromozomul X inactiv includ neuronii din girusul dentat, care joacă un rol cheie în memorie, şi oligodendrocitele, care susţin formarea conexiunilor neuronale.

Pentru a vedea dacă aceste constatări se extind la creierul uman, cercetătorii de la UCSF au analizat datele publicate anterior privind genele X inactive care se modifică odată cu vârsta în cel puţin unul sau mai multe tipuri de celule cerebrale.

Aproximativ jumătate dintre ţintele induse de îmbătrânire identificate pe cromozomul X inactivat au cauzat dizabilităţi intelectuale umane atunci când au suferit mutaţii, ceea ce sugerează că un cromozom X inactivat poartă gene îmbogăţite pentru factorii legaţi de cogniţie.

Una dintre aceste gene, denumită PLP1, îşi măreşte expresia cu vârsta în special în neuronii, oligodendrocitele şi astrocitele din girusul dentat. Gena PLP1 exprimă o proteină implicată în formarea tecii de mielină care înconjoară neuronii şi le permite acestora să trimită mesaje mai eficient.

„În paralel cu şoarecii, femeile în vârstă au prezentat o expresie PLP1 crescută în parahippocampus, comparativ cu bărbaţii în vârstă”, explică autorii.

Creşterea expresiei genei PLP1 la şoarecii masculi şi femele a îmbunătăţit cogniţia în creierul îmbătrânit, respectiv învăţarea şi memoria la modelele animale. Aceasta ar putea fi o posibilă ţintă pentru viitoarele tratamente ale îmbătrânirii creierului.

„Studiul biologiei specifice femeilor este istoric subreprezentat în ştiinţă şi medicină, dar este esenţial şi se extinde cu fervoare”, conchide echipa.

„Ce înseamnă activarea cromozomului X în general pentru sănătatea creierului femeilor - sau pentru alte sisteme ale corpului - este acum un domeniu-cheie de investigare”.

Dar motivele pentru care femeile trăiesc mai mult sunt complicate şi mai puţin stabilite - iar faptul că trăiesc mai mult decât bărbaţii nu înseamnă neapărat că trăiesc mai bine. 

Conf. univ. dr. Bérénice Benayoun, profesor la facultatea de gerontologie Leonard Davis din cadrul U.S.C., spune că femeile tind să aibă o perioadă de sănătate (numărul de ani sănătoşi pe care îi trăieşte o persoană) mai scurtă decât bărbaţii. 

Femeile sunt, în general, mai fragile din punct de vedere fizic decât bărbaţii la bătrâneţe; ele sunt, de asemenea, mai vulnerabile, în special după menopauză, la apariţia problemelor cardiovasculare şi a bolii Alzheimer, în parte pentru că vârsta în sine este un factor de risc pentru aceste afecţiuni, a indicat dr. Benayoun.

Oamenii de ştiinţă încearcă să descopere motivele pentru care bărbaţii şi femeile îmbătrânesc diferit, în speranţa de a prelungi durata de viaţă şi de sănătate pentru ambele sexe.

„Dacă putem înţelege ce face ca un sex să fie mai rezistent sau mai vulnerabil, atunci avem noi căi, o nouă înţelegere moleculară, pentru noi terapii care ar putea ajuta unul sau ambele sexe să fie mai rezistente”, a declarat dr. Dubal.