Tradiţii la sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena

   În calendarul popular, această sărbătoare este cunoscută şi sub formă de Constantin Graur sau Constantinul Puilor

În fiecare an, pe 21 mai, creştinii ortodocşi prăznuiesc hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Bătrânii spun că în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare. Cunoscuţi drept cei care au dat libertatea creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena au devenit adevăraţi protectori ai creştinilor. Tradiţia spune că în această zi agricultorii nu au voie să lucreze pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsări. Podgorenii cred că dacă vor lucra în vie în această zi vor rămâne fără struguri din cauza graurilor. După această sărbătoare nu se mai seamănă porumb, ovăz şi mei pentru că nu vor răsări şi chiar dacă plantele vor ieşi din pământ, vor usca.

„Întru acest semn vei învinge”

În timpul domniei sale, Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor. De numele lui este legat şi Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după Luna Plină a echinocţiului de primăvară. Despre mama lui, Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.

Sărbătoarea este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci. Se spune că în ajunul luptei cu păgânul Maxenţiu, lui Constantin i s-ar fi arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei: „Întru acest semn vei învinge”. Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.

Prin Edictul de la Milano, Împăratul Constantin a devenit un adevărat protector al creştinismului, toate deciziile sale politice demonstrând acest lucru. Sub conducerea sa au fost adoptate mai multe măsuri în favoarea Bisericii, preoţilor le-au fost acordate subvenţii şi au fost scutiţi de anumite obligaţii. De numele său se leagă şi Consiliul de la Niceea, în care s-a stabilit ca Paştele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară. La aceeaşi întâlnire s-a mai hotărât ca duminica să fie zi de odihnă.

De numele împărătesei Elena, mama lui Constantin, se leagă descoperirea rămăşiţelor crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. O parte din acest lemn sfânt se află la Ierusalim, iar o altă parte, la Constantinopol. Despre Elena se mai spune că a fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi a ajutat creştinii persecutaţi.

În ziua de 21 mai, la celebrarea Sfinţilor Constantin şi Elena, în Calendarul popular este o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Pentru a evita pagubelor aduse holdelor şi strugurilor de către păsările cerului, în special de grauri, mulţi agricultori nu lucrează în această zi. În unele locuri mai există credinţa că la Constandinu Puilor este ultima zi când se mai pot semăna porumbul, ovăzul şi meiul.

Maura ANGHEL

 

Constantin cel Mare este şi cel care a mutat capitala imperiului de la Roma la Constantinopol. El a luat hotărârea de a restaura Byzantionul şi de a face din el capitala imperiului.