„Pe lângă valoarea sa spirituală, postul aduce numeroase beneficii pentru sănătate”

* medicul Florin Roşu, manager al Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, atrage atenția asupra unor detalii care, în această perioadă a Postului Mare, pot salva vieți

„Postul Paștelui, numit în popor Postul Mare, este postul care precede sărbătoarea Învierii Domnului, fiind și cel mai lung (48 de zile) și cel mai aspru din punct de vedere alimentar. Prin abținerea de la alimentele de origine animală și prin reflecție personală, postul are rolul de a purifica sufletul și trupul, oferind ocazia restabilirii echilibrului interior și întăririi legăturii cu divinitatea.

Pe lângă valoarea sa spirituală, postul aduce și numeroase beneficii pentru sănătate, sprijinind o stare generală de bine.

Unul dintre principalele beneficii ale postului ținut corect este detoxifierea organismului. Prin eliminarea alimentelor procesate și a celor de origine animală, corpul are posibilitatea de a elimina toxinele acumulate.

De asemenea, postul contribuie la îmbunătățirea digestiei, datorită consumului crescut de legume și fructe. Acest regim oferă tractului digestiv o pauză, ceea ce poate conduce la o funcționare mai eficientă pe termen lung. Reducerea presiunii asupra sistemului digestiv ajută intestinul să proceseze mai ușor alimentele, diminuând balonarea și îmbunătățind tranzitul intestinal. Astfel, această perioadă poate juca un rol important în prevenirea problemelor digestive, cum ar fi constipația sau sindromul de colon iritabil.

Postul nu este doar o practică religioasă sau un act de voință, ci poate fi și un instrument eficient pentru îmbunătățirea sănătății fizice și mentale. Beneficiile sale sunt multiple, ajutând la menținerea unui echilibru general al corpului și al minții. Totuși, postul trebuie abordat cu responsabilitate, iar consultarea unui specialist este recomandată, în special pentru persoanele care au afecțiuni medicale preexistente.

O alimentație echilibrată poate fi definită în trei cuvinte: echilibru, varietate și moderație. Aceasta trebuie să asigure un aport atât cantitativ (necesar caloric sau energetic), cât și calitativ (necesar  nutrițional) adecvate fiecărei persoane în parte. Trebuie păstrat un echilibru între glucide, lipide, proteine (denumite și macronutrienți), vitamine și săruri minerale (denumite și micronutrienți).

O greșeală des întâlnită la persoanele care țin post este abuzul de carbohidrați, în special cartofi.

După cum menționam și mai sus, varietatea este foarte importantă. Alte surse sănătoase de carbohidrați sunt: quinoa, ovăz, cartof dulce, ciuperci, năut, nuci, linte, fasole păstăi, soia, legume verzi sau orez brun. Un pacient diabetic are voie să consume în medie 180 de grame de carbohidraţi pe zi. În perioada postului această cantitate se dublează sau chiar triplează, lucru care se reflectă în valorile crescute ale glicemiei. Lipsa proteinei de origine animală face ca pacientul să simtă senzaţia de saţietate mult mai târziu, lucru care duce la creşterea frecvenţei meselor.

Aşadar, numărul crescut de carbohidraţi din dietă, împreună cu cea a porţiilor de mâncare asociată cu creşterea frecvenţei meselor, duce la dezechilibrarea diabetului.

Sursa principală de proteine în timpul postului este carnea de pește. Proteinele reprezintă un nutrient esențial pentru funcționarea corpului. Mușchii, oasele, părul, ochii, organele, mulți hormoni și enzime sunt formate în principal din proteine, deci ținând cont că în timpul postului nu se pot consuma alte alimente bogate în proteine (produse lactate, ouă, carne), consumul de pește este vital. Senzația de sațietate este oferită de proteina de origine animală. Lipsa acestui macronutrient din timpul perioadei de post, duce la creșterea frecvenței consumului de alimente și respectiv la un consum crescut de carbohidrați. Pentru persoanele care practică sporturi de performanță, un consum redus de calorii și, în special, de proteine de origine animală, poate provoca scăderea rezistenței și a forței musculare.

Dintre sursele de lipide sănătoase putem menționa: avocado, nuci, alune, măsline, susan, unt de arahide, ulei de rapiță, somon, soia și tofu.

Postul nu este benefic copiilor, întrucât, până în jurul vârstei de 14 ani, corpul are nevoie permanentă de un complex de elemente nutritive esenţiale pentru o dezvoltare armonioasă atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. Organismul copiilor nu este pregătit pentru a face faţă unor astfel de carenţe. Privarea copiilor de calciul conţinut de produsele lactate are consecinţe importante asupra dezvoltării sistemului osos, dar şi endocrin.

Postul nu este benefic nici persoanelor în vârstă, cu multiple comorbidități, aceastea reprezentând o categorie susceptibilă la carențe alimentare, care le pot agrava patologiile cronice.

Femeile însărcinate sau cele care alăptează au nevoie de o alimentație diversificată, care să asigure toți nutrienții necesari atât mamei, cât și fătului sau sugarului. Reducerea consumului de calorii și nutrienți esențiali, precum și riscul de deshidratare, pot afecta producția de lapte.

În timpul perioadelor de post „negru”, când nu se consumă nici apă, nici alimente, poate apărea deshidratarea, care se poate manifesta prin dureri de cap, oboseală și vertij. Astfel, lipsa alimentației poate duce la iritabilitate, oboseală severă și scăderea capacității de concentrare.

 Un aliment consumat frecvent în gospodării în perioada postului îl reprezintă conservele preparate în casă, dar şi cele produse pe cale industrială, însă şi în acest caz pot să apară riscuri. Dacă nu sunt corect preparate termic acestea pot fi contaminate cu o bacterie numită Clostridium botulinum, care produce boala numită botulism.

Această toxină a fost găsită în conservele care conţin puţin acid, cum ar fi cele de sfeclă, ciuperci sau fasole verde, dar şi în conservele de peşte sau în semipreparate de tipul cârnaţilor sau al şuncii. Metodele de conservare a alimentelor prin adăugarea de ulei la suprafaţa acestora produc condiţii de anaerobioză, fapt care favorizează producerea de toxină botulinică.

Simptomele botulismului alimentar apar la aproximativ 12-36 de ore de la ingestia alimentelor contaminate. Este extrem de importantă prezentarea precoce la medic pentru instituirea rapidă a tratamentului, întrucât această boală determină paralizia rapid progresivă a mușchilor striați, cu apariția insuficienței respiratorii acute, care, în cazul prezentării tardive la medic poate fi fatală, ducând la deces.

Perioada de debut instalată la 4-24 de ore de la eliberarea toxinei în organism este caracterizată de afectarea nervilor cranieni și se manifestă prin tulburări de vedere: fotofobie (sensibilitate dureroasă la lumină), diplopie (vedere dublă), ptoză palpebrală (căderea pleoapei), nistagmus (mișcări sacadate ale globilor oculari pe orizontală sau verticală), tulburări de vorbire: dizartrie (afectarea vitezei, fluenței și clarității sunetelor pe care le produce vorbitorul), disfonie (răgușeală), tulburari de deglutiție (inghițire cu dificultate a hranei și lichidelor).

Perioada de stare apare la 1-6 săptămâni de la eliberarea toxinei și se manifestă prin accentuarea tulburărilor nervoase specifice fazei de debut, paralizii ale nervilor motori periferici: xerostomie (uscăciune bucală), constipație, retenție de urină, tulburări ale activității musculare: mers nesigur, paralizie flască simetrică, paralizie progresivă a diafragmei și mușchilor respiratori accesori care duc la insuficiență respiratorie, aomnolență, hipercapnie (creșterea concentrației de dioxid de carbon în sânge), cianoză (colorația albăstruie a tegumentelor/mucoaselor) datorate sindromului de insuficiență respiratorie acută, stare pseudocomatoasă.

O capcană frecventă în care mulți oameni cad în perioada postului este reprezentată de faptul că aceștia decid să consume în locul alimentelor de origine animală, alimente semipreparate din supermarketuri. Acestea conțin o multitudine de aditivi, fapt care poate duce la o mulțime de probleme de sănătate.

În concluzie, postul nu înseamnă doar regim alimentar, ci reprezintă o stare de bine, de introspecție, în care, pe lângă necesitatea unei diete echilibrate, trebuie șă avem și un comportament corespunzător. În cazul oamenilor cărora nu le este indicat postul alimentar, o modalitate de a ține post ar fi să încerce să fie cât mai buni cu cei din jur”.