Iașul în fața unui nou cutremur. Lecții din trecut, riscuri ale prezentului
Dimensiune font:
* cutremurul devastator din 4 martie 1977 a lăsat urme adânci nu doar asupra Bucureștiului, ci și asupra multor alte orașe din țară, inclusiv asupra Iașului * deși Capitala a fost epicentrul atenției, Iașul a suferit pagube considerabile, iar procesul de reconstrucție și reconfigurare urbanistică a schimbat definitiv aspectul orașului
La momentul producerii seismului din 1977, multe clădiri istorice din Iași erau deja marcate de uzura timpului, iar cutremurul a accelerat degradarea acestora. Printre cele mai afectate edificii s-au numărat Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și mai multe imobile din centrul vechi al orașului. Numeroase clădiri de locuințe, inclusiv blocuri construite în anii '50-'60, au suferit avarii majore, iar multe case vechi s-au prăbușit parțial sau total.
Județul Iași a raportat peste 4.000 de clădiri afectate, iar unele zone ale orașului au fost complet evacuate din cauza riscului de prăbușire. Astăzi, aproape cinci decenii mai târziu, rămânem cu aceleași temeri. Conform datelor recente, în municipiul Iași au fost identificate 63 de blocuri de locuințe încadrate în Clasa I de risc seismic, ceea ce indică un risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur. De asemenea, există 69 de blocuri încadrate în Clasa II de risc seismic, unde probabilitatea de prăbușire este redusă, dar se pot produce degradări structurale majore. În plus, 67 de blocuri sunt încadrate în Clasa III de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot apărea degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar elementele nestructurale pot suferi daune importante.
Povești de groază
După primele ore de haos din 1977, autoritățile locale au încercat să organizeze intervențiile de urgență, dar resursele erau limitate. Atunci, ca și acum, Iașul nu dispunea de suficiente echipe specializate pentru situații de urgență. Salvatorii au fost ajutați de localnici, care au lucrat neobosiți pentru a scoate victimele de sub dărâmături.
Ulterior, autoritățile comuniste au văzut în acest dezastru o oportunitate pentru o amplă reorganizare urbanistică. S-au demarat lucrări de demolare a clădirilor considerate instabile și construirea unor blocuri de locuințe tipice arhitecturii socialiste. Multe clădiri istorice, care ar fi putut fi consolidate, au fost rase de pe fața pământului pentru a face loc construcțiilor noi.
Una dintre cele mai semnificative modificări a fost lărgirea unor artere principale, precum Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, unde clădirile vechi au fost demolate pentru a permite construirea de blocuri într-un stil brutalist, specific epocii comuniste. De asemenea, cartiere precum Nicolina, Tătărași și Alexandru cel Bun au cunoscut o expansiune rapidă, cu noi ansambluri de locuințe menite să găzduiască populația relocată din zonele afectate de cutremur.
Ce ne așteaptă în viitor?
Dacă un cutremur similar ar lovi Iașul astăzi, cât de pregătit este orașul? Deși unele clădiri au fost consolidate, există în continuare imobile care reprezintă un pericol major. Planurile de intervenție rapidă sunt teoretic bine puse la punct, dar realitatea infrastructurii locale rămâne o problemă.
Clădirile istorice, cele care au supraviețuit în mod miraculos cutremurului din 1977, sunt astăzi fie restaurate, fie în pragul colapsului. Unele blocuri ridicate în grabă în anii următori cutremurului au devenit ele însele vulnerabile. Sistemul sanitar ar putea fi pus din nou la grea încercare, iar rețelele de electricitate și gaz ar putea suferi avarii grave.
Orașul modernizat al prezentului poartă, într-o formă sau alta, urmele cutremurului din 1977. Într-o noapte, echilibrul poate fi distrus din nou. Lecțiile istoriei sunt acolo, dar rămâne de văzut dacă am învățat cu adevărat ceva din ele.
Astăzi, la aproape cinci decenii de la acea noapte fatidică, Iașul continuă să poarte urmele acelor transformări. Unele clădiri istorice au fost restaurate, în timp ce altele au dispărut definitiv. Orașul, aflat într-un proces constant de modernizare, trebuie să facă față noilor provocări arhitecturale și urbanistice, menținând un echilibru între păstrarea patrimoniului și dezvoltarea durabilă.
Cutremurul din 4 martie 1977 nu doar că a schimbat harta construcțiilor din Iași, dar a marcat și o nouă etapă în evoluția urbană a orașului, influențând dezvoltarea sa până în prezent.
Dan DIMA
Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari știri, direct pe telefon!
Ești mereu pe fugă? Noi îți trimitem zilnic cele mai importante 3 știri din Iași, Moldova și țară – scurt, clar, fără spam.
Plus: alerte locale de urgență, noutăți exclusive și acces rapid la anunțuri importante.
► Intră pe canalul nostru oficial:
⇒ Încearcă 3 zile. Dacă nu-ți place, poți ieși oricând.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau