Masă caldă pentru copiii din cinci şcoli ieşene

* fondurile alocate proiectului „Masă caldă în şcoli” se ridică, în judeţul Iaşi, la 5,63 milioane lei * vor beneficia de acest program copii din cadrul Liceului Pedagogic „Vasile Lupu”, de la Şcoala Profesională „Dagâţa”, Şcoala Gimnazială „Şcheia”, Şcoala Pedagogică „Mironeasa” şi Liceul Tehnologic „Victor Mihăilescu Craiu” Belceşti

Programul pilot „Masa caldă în şcoli” va fi dezvoltat în acest an în 150 de şcoli din România, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat de ministerul Educaţiei. Măsura vine după ce la finele anului trecut fusese publicat un alt proiect de OUG care prevedea extinderea de la 50 de şcoli la 100 a acestui program, cu menţiunea că în anul 2019 s-a constatat eradicarea abandonului şcolar în instituţiile de învăţământ în care proiectul a fost demarat începând cu anul 2016 şi creşterea prezenţei elevilor în sălile de clasă.

În judeţul Iaşi 5 şcoli au fost incluse pe noua listă a programului pilot, printre acestea numărându-se Liceul Pedagogic „Vasile Lupu”, Şcoala Profesională „Dagâţa”, Şcoala Gimnazială „Şcheia”, Şcoala Pedagogică „Mironeasa” şi Liceul Tehnologic „Victor Mihăilescu Craiu” Belceşti. Fondurile alocate judeţului Iaşi se ridică la suma de 5,63 milioane lei.

Programul cuprinde două categorii de şcoli incluse pe lista celor 150 de unităţi de învăţământ, în funcţie de gradele de complexitate şi particularităţile educaţionale diferite. Şcolile propuse pentru a fi cuprinse în program sunt dispuse echilibrat la nivel naţional, în medii rezidenţiale diverse – Urban (mare, mic, central, periferic)/ Rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat), şi vor avea statut de unităţi de învăţământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul.

Prima categorie de unităţi de învăţământ include unităţi de învăţământ situate în medii geografice izolate/ greu accesibile - deltă, munte, câmpie (zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condiţiilor naturale), în medii sociale defavorizate (comunităţi cu grad mare de vulnerabilitate - populaţie rromă, copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi supuşi unor forme disimulate de abandon parental, copii supuşi unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul şcolii, cutume şi mentalităţi culturale restrictive, în defavoarea minorului etc.) în medii sociale cu grad ridicat de pauperitate. Cea de-a doua categorie, cu rol de motor de incluziune socială, inclusede liceele şi colegiile pedagogice, unităţi de învăţământ complexe, cu statut de centre de resurse educaţionale, care reunesc elevi din toate ciclurile de învăţământ, preşcolar – primar – gimnazial şi liceal, având în vedere faptul că, prin structura lor, acestea au şi şcoli de aplicaţie pentru practica pedagogică. Având în vedere specificul şi finalităţile educaţionale, aceste unităţi de învăţământ complexe au şi un procent ridicat de elevi proveniţi din mediul rural, potenţiali facilitatori pentru implementarea şi diseminarea proiectului.

Masa caldă a îmbunătăţit frecvenţa la cursuri

După rapoartele făcute pentru fiecare an de implementare, pe teritoriul României, s-a observat o îmbunătăţire considerabilă a frecvenţei elevilor la cursuri, faţă de anii precedenţi, astfel: dacă anterior implementării programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3% , ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%. În anul 2019, s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon şcolar, în unele unităţi de învăţământ.

Ministerul scrie în nota de fundamentare a proiectului că urgenţa actului normativ este impusă de „faptul că fiecare copil al României are dreptul la educaţie, însă statutul socio-economic al familiilor din care provine mare majoritate a copiilor de vârstă şcolară nu le permite nici măcar asigurarea zilnică a unui pachet pentru a fi prezenţi la orele de curs, aspect ce constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pe calea Ordonanţei de urgenţă”.

Mii de copii din Moldova vor primi alimente

În regiunea Moldovei, mii de elevi din şcoli vor primi alimente în urma demarării programului pilot. În Bacău, pe lista unităţilor beneficiare se află Şcoala Gimnazială „Scarlat Longhin” Dofteana, Şcoala Gimnazială „Coşnea” din Agăş, Şcoala Gimnazială „General Nicolae Şova” Poduri şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Văii. În Botoşani beneficiarii sunt două licee Liceul Tehnologic „Plopenii Mari” din Ungureni şi Liceul cu Program Sportiv Botoşani. În Judeţul Neamţ există 4 instituţii de învăţământ pe lista programului pilot - Liceul cu Program Sportiv Roman, Colegiul Tehnic „Danubiana” Roman, Şcoala Profesională „Oglinzi” din comuna Răuceşti şi Şcoala Gimnazială Nr. 1 Răuceşti. Trei şcoli gimnaziale din Suceava apar pe lista beneficiarilor, printre acestea numărându-se localităţile Moldova Suliţa, Gulia şi Capu Cîmpului, cu Şcoala Gimnazială „Ion Barbir”. În muncipiul Vaslui, elevii vor beneficia şi ei de câte o masă caldă la Şcoala Gimnazială Nr. 1 „Teodor Juncu” Băceşti, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Cepeşti din comuna Bogdăniţa, Liceul Teologic „Ghenuţa Coman” Murgeni şi Colegiul Economic „Anghel Rugină” Vaslui.

În cadrul proiectului pus spre dezbatere, Ministerul Educaţiei Naţionale propune şi creşterea valorii zilnice alocate pentru fiecare elev, în acest moment suma fiind de 10 lei pe zi, dar şi implementarea acestuia pe an calendaristic, nu pe an şcolar, pentru simplificarea procedurii de selecţie a furnizorilor. Bugetul estimat al proiectului este de peste 66 de milioane de lei pe an. „La închiderea programului-pilot, la finalul anului 2020, în urma analizei realizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza rezultatelor obţinute şi interpretate lunar, pe parcursul derulării proiectului, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului, se va decide asupra oportunităţii extinderii acestui program la nivel naţional, respectiv asupra modalităţii de implementare”, se arată în proiectul OUG. Daiana SFREDEL