Nașterea Sfintei Maria, o sărbătoare a speranței și binecuvântării

 * în fiecare an, pe 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută drept Sfânta Maria Mică * potrivit tradiţiei ortodoxe, rugăciunile adresate în această zi către Maica Domnului de către femeile care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând

 

În dimineața zilei de 8 septembrie, comunitățile din România, alături de milioane de creștini din întreaga lume, își îndreaptă privirile și sufletele spre icoana Sfintei Maria, hramul fiind dedicat nașterii Fecioarei. Este o sărbătoare care aduce în casele oamenilor nu doar bucurie, ci și un sentiment profund de liniște și speranță, așa cum doar tradițiile creștine, pline de simplitate și sacralitate, știu să o facă.

Bisericile își deschid larg porțile, iar credincioșii, îmbrăcați în straie de sărbătoare, se adună în curțile sfinte, în sunetul lin al clopotelor care cheamă la rugăciune. Mamele își țin copiii de mână, bătrânii își pleacă frunțile sub povara anilor, dar cu inima ușoară, căci în această zi întreaga lume pare mai aproape de divin.

Semnificația sărbătorii
Nașterea Maicii Domnului este mai mult decât o simplă comemorare religioasă. În tradiția creștină, această zi simbolizează începutul planului divin de mântuire a lumii. Fecioara Maria, cea care avea să devină mama Mântuitorului, este văzută ca o punte între cer și pământ, între speranță și mântuire. În această zi, rugăciunile adresate Fecioarei Maria sunt pline de smerenie și credință, cerând binecuvântare, ajutor și ocrotire. Biserica își reamintește, în cuvinte blânde și cântări de laudă, că nașterea Mariei aduce speranță acolo unde părea să fie doar întuneric. Așa cum o mamă veghează neîncetat asupra copiilor săi, așa și Maica Domnului veghează asupra întregii omeniri.

Sărbătoarea este însoțită de tradiții vechi de secole. În unele locuri, oamenii aduc la biserică ofrande – pâine, struguri sau bucate tradiționale, pentru a fi binecuvântate. După slujbă, credincioșii împart aceste ofrande cu cei săraci sau bolnavi, continuând astfel actul de milostenie pe care Maica Domnului îl întruchipează.

Pe lângă dimensiunea spirituală, sărbătoarea are și o latură de comuniune socială. În unele regiuni, oamenii se adună la masă, împărtășind nu doar bucatele, ci și poveștile, amintirile și gândurile bune. Este un moment de introspecție, dar și de deschidere către ceilalți, când ne amintim că esența umană se găsește în comuniune și solidaritate.

O sărbătoare a mamelor și familiei
Ziua Nașterii Maicii Domnului este considerată, în mod tradițional, și o sărbătoare a mamelor. În multe familii, mamele sunt celebrate în mod special în această zi, ca simbol al grijii și iubirii necondiționate. Este momentul în care se reflectează asupra sacrificiilor și dragostei materne, care, așa cum spune tradiția, nu cunoaște limite.

În curțile bisericilor, bunicile își îmbrățișează nepoții, iar familiile se strâng laolaltă pentru a se ruga împreună. Este o imagine care îți încălzește inima – legătura dintre generații, țesută cu răbdare, iubire și credință.

Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este prima sărbătoare din anul bisericesc, care a început pe 1 septembrie şi cel mai mare hram al toamnei. În această zi credincioşii merg la biserică pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

Potrivit unor superstiţii, bărbaţii nu muncesc în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această zi de către femeile care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care încep lucrărilor agricole şi în care noul anotimp îşi intră în drepturi. În fiecare casă trebuie să fie aprinsă candela pentru alungarea spiritelor rele. Mamele nu gătesc pentru a-şi feri copiii de boli. Se spune că dacă aprinzi focul, de foc vei pieri.

Maura ANGHEL

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Deşi înaintaţi în vârstă, ei s-au rugat cu ardoare pentru a avea un copil. Legenda spune că Arhanghelul Gavriil i-a vestit că rugăciunea lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da o fiică, pe care au botezat-o Maria.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători dedicate Sfintei Fecioare Maria.

Spre deosebire a sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august), care este zi de pomenire a morţilor, Sfânta Maria Mică este zi de sărbătoare onomastică.