„Vom investi în infrastructură și în servicii publice, pentru a-i convinge pe cei plecați să revină acasă”

* dialog cu Bogdan Cojocaru, liderul Organizației Județene Iași a Partidului Social Democrat, candidatul acestui formațiuni politice la funcția de președinte al Consiliului Județean Iași

- Domnule Cojocaru, aș dori să discutăm astăzi despre viața la țară, una pe care atât dvs, cât și competitorii dvs vă străduiți să o faceți din ce în ce mai ușoară, mai suportabilă, să-i spunem așa. Ce ar trebui să înțeleagă un locuitor al județului Iași din programul dvs electoral? Care ar fi principala atracție pentru oamenii care locuiesc la sate, cu ce le veți îmbunătăți nivelul de trai, în condițiile în care veți deveni președinte al Consiliului Județean?

- Viața la țară s-a schimbat în ultimii ani și s-a schimbat în bine, prin prisma unor programe guvernamentale gândite de echipa social-democrată. Știți că a fost foarte mult timp adus în discuție acel program național de dezvoltare locală, PNDL, cu cele două etape ale sale, unde au fost prioritizate investițiile în tot ceea ce înseamnă statul românesc. În programul meu de guvernare locală, pe care l-am pregătit și pe care îl prezentăm electoratului sunt elemente concrete legate de tot ceea ce înseamnă continuarea și identificarea acestor surse de finanțare. PNDL 1 și PNDL 2 au avut ca principal scop rezolvarea problemelor în ceea ce înseamnă infrastructură rutieră și infrastructură școlară, la care s-au adăugat și acele noi dispensare din mediul rural. pe care am reușit să le reabilităm. Mai sunt în continuare din această perspectivă, lucru care trebuie făcute, dar au existat aceste programe. Mai nou, a fost creat acest program „Anghel Saligny”, unde, la fel, fiecare comunitate, în funcție de prioritățile pe care le are, poate să aleagă între a investi în infrastructură școlară, rutieră, medicală sau chiar în utilități.

- Ceea ce, la urma urmei, reprezintă o normalitate…

- Normalitatea, de fapt, asta înseamnă. Bogdan Cojocaru, ca președinte al Consiliului Județean, își propune ca în următorii patru, opt, 12 ani să aducă normalitatea în județ și, indiferent dacă vorbim de o comună mai mică sau mai mare, normalitate înseamnă investiții consistente în tot ceea ce reprezintă utilitățile - apă, canal, gaz. S-au parcurs etape importante în perioada 2020 - 2024, de la nivel guvernamental venind către comunitățile noastre o sumă importantă, de aproximativ 210 milioane de lei, doar pentru extindere sau înființare de rețele de gaz. În ceea ce privește apa și canalul, cu toate că inclusiv cei care sunt contracandidații noștri astăzi la Consiliul Județean, mă refer în special la liberali, se laudă cu un program de peste 500 de milioane de euro pe componenta apă-canal, acel program a fost conceput, identificată sursa de finanțare și a început să fie implementat euro în perioada 2016-2020. Vorbim de un proiect care se derulează prin intermediul ApaVital, de peste 500 de milioane de euro. Inițial, era o sumă mult mai mică, de aproximativ 250 de milioane de euro, dar, prin discuții și negocieri, inclusiv cu cei de la Comisia Europeană, s-a ajuns la o sumă mult mai mare.

 „Iașul este un județ sigur, putem gestiona aceste aceste situații și să îmbunătățim statistica, chiar cu resursa actuală, putem ajunge la un grad de siguranță mult mai ridicat”

 - Este mare nevoie de utilități în mediul rural, de investiții…

- Avem nevoie de a aduce toate utilitățile și mă refer în primul rand la apă, canal și gaz. În noul program gândit acum de la nivel guvernamental, „Anghel Saligny”, există diverse condiționalități, în sensul că într-o comună putem veni cu programe sau proiecte de asfaltare doar după ce în comuna respectivă am finalizat, să spunem, drumul, șoseaua x, ulița y, am reușit să aducem utilitățile la poarta cetățeanului. Ulterior, în funcție de modul în care sunt gândite aceste proiecte, venim și cu asfaltarea. Cred că e o chestiune de normalitate și de foarte multe ori la nivelul județului Iași, mai ales în ultimii 4 ani, am constatat cu toții că s-a pierdut efectiv timpul, neexistând astfel de elemente care să prioritizeze investițiile, ca ele să poată să aducă bunăstare pentru colegii noștri.

- Viața la țară nu este ușoară, iar printre motivele care o fac dificilă se numără și infracționalitatea. Iașul se situează între primele 10 județe din țară în ceea ce privește rata infracționalității, cu o rată de 1.920 infracțiuni la suta de mii de locuitori, în creștere, peste media pe ţară. Ce se poate face din acest punct de vedere?

- Am avut posibilitatea, în ultimii 2 ani și patru luni, din funcția de prefect al județului Iași, să interacționez foarte mult că structurile MAI, lucrând împreună. Din această perspectivă, chiar dacă există aceste statistici, putem spune că Iașul este un județ sigur, indiferent de ora la care ai nevoie să desfășori activități, chiar și noaptea. Nu s-au întâmplat lucruri ieșite din comun din această perspectivă. Din discuțiile pe care le-am avut în ultimii ani cu toți cei care conduc aceste instituții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, indiferent că vorbim de Poliție, de Jandarmerie sau ISU, principala lor problemă e legată de resursa umană. Sunt, într-adevăr, foarte multe cazuri și foarte multe solicitări. Ei trebuie să intervină, dar principala lor problemă e legată de resursă umană. Colegii din Jandarmerie au prezentat un astfel de raport, chiar la începutul acestui an, de unde rezultă că ar avea nevoie de o suplimentare a numărului de angajați peste 20%. Însă, Iașul este un județ sigur, putem gestiona aceste aceste situații și să îmbunătățim statistica, chiar cu resursa actuală, putem ajunge la un grad de siguranță mult mai ridicat.

- De cele mai multe ori, fermierii nu-și pot desface produsele agricole sau, în cazul în care reușesc, o fac la prețuri ce le anulează aproape marja de profit. Ce veți face pentru oamenii aceștia?

- Fermierii au reprezentat mereu o prioritate pentru Ministerul Agriculturii, condus în ultima perioadă și de către colegii noștri social-democrați. În Iași, în momentul de față avem în desfășurare investiții consistente pe Valea Prutului, investiții venite de la nivelul Ministerului Agriculturii, pentru irigații și avem sisteme de irigații în momentul de față de la Bivolari până în zona Țuțora și îmi doresc, pe baza acestor investiții, să extindem aceată rețea până în zona Gorban, pentru că avem acolo o sursă de apă importantă. Sunt și în zona Țigănași, fermieri, la Tifești, la Probota care folosesc aceste sisteme. Statul, Guvernul României, prin colegii noștri social-democrați aflați la conducerea acestui minister, au acordat diverse facilități, au acordat la timp subvențiile necesare, venind chiar și pe zona aceasta de irigații cu foarte multe elemente necesare, în sensul că au fost suportate cheltuielile pe tot ceea ce ține de curent electric ș.a.m.d. Sunt investiții importante pe Valea Prutului, pentru că avem acolo această sursă de apă... Pe partea de depozitare, procesare, la fel, s-au implementat programe speciale și vreau să preluăm acest acest model și la nivelul Consiliului Județean, să putem aduce aceste modele de bună practică și la nivel local, în așa fel încât fermierii noștri să poată să fie încurajați să producă din ce în ce mai mult.

- Ce programe noi au venit, în agricultură, în ultima perioadă?

- Există un program care seamănă foarte mult cu ceea ce s-a întâmplat în zona IMM-urilor, cu Start-Up Nation. A fost gândit un program la nivelul IMM Invest și pe zona de agricultură, în așa fel încât, plecând de la aceste exemple, banii guvernamentali să vină în comunitate, pentru ca ai noștri fermieri nu doar să vândă produsul pe care îl au, legumele, fructele, ceea ce produc dumnealor, branzeturi, ci să poată, prin aceste linii de finanțare, să-și creeze propria lor fabrică, să înceapă să proceseze și să vândă produsul final. Este mare nevoie de astfel de investiții în județ, mai ales în zona Târgu Frumos, unde sunt foarte multe persoane care produc legume și cetățenii de acolo își doresc nu doar șosea ocolitoare, ci și un parc industrial, pentru a crea un pol economic. Am avut și eu această discuție cu domnul Florin Barbu, ministrul Agriculturii, pentru a aduce o investiție importantă în zonă, pentru un depozit pe care producătorii să-l poată folosi pentru produsele lor, cu toate condițiile necesare.

„Ideal ar fi ca în fiecare comună să existe infrastructură medicală, să existe medicul de familie, unu, doi, depinde de dimensiunea comunei, dar în același timp și din aceste centre de de permanență încercăm oarecum să suplinim și să aducem actul medical cât mai aproape de cetățean, din dorința de a reduce timpul de așteptare la Urgențe

 - Sunt încă unele comune în județ fără medic de familie, iar situația aceasta se menține de mulți ani. Se poate rezolva problema serviciilor medicale pentru acești oameni?

- Cu siguranță se poate rezolva. Am avut aceste discuții și la nivelul ministerului Sănătății, cu domnul ministru Rafila, dar și ca prefect al județului Iași am interacționat cu direct cu cei de la Direcția de Sănătate Publică. În momentul de față, sunt câteva zeci, peste 50 de dispensare construite prin programele PNDL. E clar că acest tip de investiție trebuie să devină o normalitate. Avem nevoie de această infrastructură, pentru ca medicii să aibă cele mai bune condiții în care să-și desfășoare activitatea. Am fost chiar zilele trecute la Fântânele și la Focuri, două comune din județul nostru unde s-au construit noi dispensare. Arată ca în orice altă țară europeană. Arată foarte bine, sunt foarte spațioase, medicii au toate condițiile să-și desfășoare activitatea. Iar investițiile legate de infrastructură trebuie să continue. Ca președinte al Consiliului Județean Iași voi aduce bani pentru aceste obiective, pentru a crea infrastructura necesară pentru medici.

- Mai sunt și centrele acestea de permanență…

- Au fost create acele centre de permanență, sunt peste 20 în momentul de față, iar acestea deservesc mai multe comune. Nevoia de a crea aceste centre de permanență a venit din dorința de a aduce de la nivelul Ministerului Sănătății serviciile medicale cât mai aproape de cetățean. E clar că ideal ar fi ca în fiecare comună să existe infrastructură medicală, să existe medicul de familie, unu, doi, depinde de dimensiunea comunei, dar în același timp și din aceste centre de de permanență încercăm oarecum să suplinim și să aducem actul medical cât mai aproape de cetățean, din dorința de a reduce timpul de așteptare la Urgențe. Infrastructură medicală înseamnă condiții foarte bune pentru medici. Apoi, știm foarte bine că au existat aceste discuții și care s-au rezolvat, ca medicii de familie să fie în continuare motivați și din punct de vedere financiar, să nu lucreze doar în oraș și să accepte să lucreze și în mediul rural. Dacă avem infrastructură și condiții corecte din punct de vedere material, venind și cu aceste noi programe prin centre de permanență și nu numai, sunt convins că putem îmbunătăți și să aducem cât mai aproape actul medical.

„Sunt elemente care, punându-le cap la cap, infrastructură rutieră, servicii medicale de calitate, digitalizarea relației dintre cetățean și instituțiile publice, cu siguranță îi vor convinge pe cei care au plecat să se întoarcă. Și o vor face, indiferent că vorbim de medici, indiferent că vorbim de domeniul construcțiilor sau alte domenii unde sunt foarte mulți cetățeni români plecați în afară, sunt domenii în care și în țară se câștigă foarte bine”.

- Majoritatea tinerilor au părăsit și continuă să părăsească mediul rural. Cei rămași, în vârstă, majoritatea, își vor copiii înapoi, acasă. Probabil că asta vi se spune peste tot pe unde ajungeți în această campanie electorală. Se mai poate face ceva în următorii ani pentru ca tinerii plecați din țară să revină? Aveți în plan astfel de măsuri?

- Știm cu toții că cei care au plecat din țară nu au plecat neapărat datorită veniturilor pe care le pot realiza acolo. Ei au plecat din cauza serviciilor publice pe care le avem aici, a condițiilor, a lipsei de infrastructură, indiferent că vorbim de infrastructură rutieră, școlară, medicală… Ne dorim ca pe toți cei care au plecat să-i aducem acasă. Nu o să reușim lucrul acesta, dar îmi propun, alături de colegii de la nivelul Consiliului Județean și, bineînțeles, alături de colegii noștri la nivel guvernamental, să aducem serviciile publice la un nivel care să-i convingă pe cei plecați să se întoarcă acasă. Asta înseamnă continuare a acestor investiții pe cele trei proiecte foarte importante pentru care Bogdan Cojocaru a făcut naveta, ca prefect al județului Iași, în ultimii 2 ani și patru luni. Vorbim de autostrada A7, care este șantier. În momentul de față se lucrează acolo și în 2026, cel târziu, vom putea beneficia de această autostradă care trece și în zona noastră, județul Iași, în zona municipiului Pașcani, care, ca o paranteză, are o șansă unică de a redeveni un al 2-lea pol economic pentru județul nostru. A7 se construiește. Au început acum câteva săptămâni lucrările la Spitalul Regional de Urgență. Etapa întâi se finalizează și etapa a doua va începe foarte rapid, în așa fel încât să avem în următorii 4 ani noul Spital Regional de Urgență, unde vor fi cheltuiți 660 de milioane de euro.

- Și ar mai fi Autostrada Unirii A8…

- Bineînțeles, proiectul nostru foarte important pentru care milităm rămâne continuare A8. Odată cu aceste investiții, cu cele două autostrăzi, A7 și A8, Scu pitalul Regional de Urgență, acoperim două zone foarte importante. Vorbim de infrastructură rutieră și apoi vorbim despre servicii medicale de calitate. Spitalului Regional de Urgență nu va fi doar un nou spital construit, ci va fi un nou spital care va oferi servicii medicale la cel mai înalt nivel, peste 850 de paturi, foarte multe discipline care vor fi beneficia de aceste investiții. Acum, venind și spre cei care își doresc să se întoarcă acasă, spunem că nu lucrăm doar la zona de infrastructură rutieră, de infrastructură medicală. Urmează tot ceea ce ține de digitalizarea serviciilor publice. S-a tot discutat și eu, ca fost ministru al Comunicațiilor, în anul 2018, am avut posibilitatea să aduc peste 500.000.000 euro pe care îi îi putem regăsi în momentul de față în diverse proiecte la nivel ministerial, guvernamental sau chiar spre serviciile locale și două exemple. E vorba de evenimentele de viață importante din zona stării civile și tot ceea ce ține de hub-ul MAI, cu permise, pașapoarte ș.a.m.d. Acolo sunt aplicații noi, proiecte pe care le-am început în 2018, pe care le-am semnat, ca ministru și, iată, după câțiva ani devin funcționale. Sunt elemente care, punându-le cap la cap, infrastructură rutieră, servicii medicale de calitate, digitalizarea relației dintre cetățean și instituțiile publice, cu siguranță îi vor convinge pe cei care au plecat să se întoarcă. Și o vor face, indiferent că vorbim de medici, indiferent că vorbim de domeniul construcțiilor sau alte domenii unde sunt foarte mulți cetățeni români plecați în afară, sunt domenii în care și în țară se câștigă foarte bine. E un angajament pe care noi ni-l luăm, ca social-democrați, că vom investi în continuare în infrastructură și în serviciile publice pentru a-i putea convinge pe cei plecați să se întoarcă acasă și să găsească acel nivel al serviciilor publice de calitate de care beneficiază în momentul de față în alte state.

(Comandat de Partidul Social Democrat - PSD Organizația Județeană Iași, Executat de ZIARUL EVENIMENTUL SRL - portal: www.ziarulevenimentul.ro, CUI mandatar financiar judeţean: 21240002)