Educația, cheia transformării și succesul unei societăți civilizate

Educația este cheia care deschide ușile spre un viitor mai bun pentru fiecare copil și pentru întreaga societate. Într-o lume în continuă schimbare, unde cunoștințele și competențele devin principalii factori ai progresului, ar trebui să fie prioritatea zero a oricărei națiuni. În România de astăzi, însă, accesul la educație de calitate este încă un privilegiu, nu un drept garantat pentru toți copiii. Această realitate nu doar că privează generațiile viitoare de șansa la o viață mai bună, dar condamnă întreaga țară la stagnare.

„Schimbarea nu mai poate fi amânată. Este momentul să o privim nu doar ca pe o obligație morală sau un drept constituțional, ci ca pe o investiție strategică în viitorul nostru. Fără educație echitabilă și incluzivă, nu poate exista progres economic, coeziune socială sau democrație solidă. Este timpul să ridicăm educația la rangul de prioritate națională, să depășim barierele politice și să construim un sistem care să răspundă nevoilor fiecărui copil, indiferent de unde provine”, a fost una dintre ideile dezbaterii „Educație și copii” propusă de Partidul REPER la Iași. La dialog au participat, alături de Dragoș Pîslaru, co-președinte al partidului și candidat la Camera Deputaților, și reprezentanți ai unor ONG-uri, dar și prof. Viorel Paraschiv, expert în politici educaționale și candidat REPER Vaslui la Camera Deputaților.

O investiție în viitorul copiilor și al societății

Educația reprezintă fundamentul oricărei societăți sănătoase și prospere. În România, aceasta trebuie să devină o prioritate națională, nu doar un drept garantat, ci și o investiție strategică în viitor. În acest context, este crucial să înțelegem importanța accesului la educație de calitate, indiferent de mediul în care se naște un copil. „Astăzi, succesul unui copil este adesea influențat de codul poștal – locul în care se naște. Un copil dintr-un mediu rural defavorizat are șanse mai mici să beneficieze de educație de calitate, ceea ce perpetuează un cerc vicios al sărăciei și excluziunii sociale. Educația trebuie să devină un instrument de incluziune, oferind tuturor copiilor șanse egale, indiferent de originea lor socială sau geografică”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Studiile internaționale arată că investițiile în educația copiilor între 0-7 ani au un impact semnificativ asupra succesului lor ulterior. Fiecare leu investit în această etapă generează beneficii de până la 14 ori mai mari pe termen lung, sub forma unor rate mai scăzute de abandon școlar și a unor rezultate academice superioare. Educația timpurie nu este doar un drept, ci și o necesitate strategică pentru dezvoltarea societății. „Mai mult, nu trebuie privită ca o povară financiară, ci ca o investiție esențială. Lipsa fondurilor alocate acestui sector generează pierderi majore, inclusiv prin rata ridicată de abandon școlar (un copil din trei renunță la școală în România) și exodul tinerilor către alte țări. Pe termen lung, o educație de calitate contribuie la crearea unei forțe de muncă bine pregătite, necesară pentru dezvoltarea economică”, a mai spus candidatul REPER Iași la Camera Deputaților.

Politizarea educației – o barieră în calea progresului

Din păcate, una dintre cele mai mari provocări este politizarea excesivă a sistemului educațional. „Conducerea educației trebuie să fie realizată de specialiști, nu de persoane numite pe criterii politice. Doar prin depolitizarea acestui sector putem asigura o educație axată pe nevoile reale ale copiilor și societății”, a punctat și Mădălina Jije, coordonator regional în cadrul proiectului de educație digitală „Școala din valiză” realizat de Fundația World Vision România, care a pledat pentru un acces echitabil și programe naționale eficiente. „Programele precum Masa caldă trebuie extinse, la fel și și infrastructura școlară modernă astfel încât fiecare copil să beneficieze de condiții optime de învățare. De asemenea, este esențial să dezvoltăm parteneriate public-private pentru a sprijini educația în comunitățile defavorizate”, a mai spus Mădălina Jije, care a reiterat faptul că rezultatele clare ale programului „Masa caldă” s-au văzut în reducerea abandonului școlar. Ca o soluție, ea a insistat pe înființarea unor centre multifuncționale în comunitățile unde populația școlară se confruntă cu nevoi. Abandonul școlar a fost adus în discuție de multe ori în cadrul dezbaterii, mulți dintre cei prezenți fiind de acord că este mascat de actualul sistem de raportare. „Elevii sunt declarați în abandon doar după o perioadă lungă de absențe, timp în care intervențiile devin tardive. Cifrele oficiale nu reflectă realitatea gravă a situației”, a precizat Andrei Crăciun, coordonator Școala Mobilă – Salvați Copiii Iași. Ca o soluție, s-a propus introducerea unor sisteme digitale de monitorizare a prezenței, adică a unor platforme care să înregistreze absențele în timp real și să trimită alerte către părinți și autoritățile școlare, integrarea acestor date cu alte instituții relevante (asistență socială, poliție) pentru intervenții rapide și crearea unui protocol de intervenție timpurie, care să evalueze situația elevilor care lipsesc de la școală mai mult de două săptămâni consecutiv, inclusiv formarea de echipe multidisciplinare (psihologi, profesori, asistenți sociali) pentru a sprijini elevii cu risc.

Participanții la dialog au mai adus în discuție și ideea de reforme sustenabile și depolitizate, punctând pe faptul că instabilitatea și schimbările frecvente din sistemul educațional duc la lipsa de continuitate și coerență. Reformele sunt adesea influențate politic, ignorând perspectivele specialiștilor. După evenimentele din decembrie 1989, România a avut 23 de miniștri ai Educației, ceea ce este inadmisibil fiindcă au fost enorm de multe schimbări. Evident că au fost făcute și propuneri, una fiind înființarea unui Consiliu permanent de experți în educație. Mai exact, crearea unui grup independent de specialiști care să elaboreze strategii pe termen lung, indiferent de schimbările politice, dar și consultarea periodică a elevilor, părinților și profesorilor pentru a înțelege nevoile reale ale sistemului. Foarte importantă este și evaluarea și ajustarea graduală a reformelor, evitându-se astfel schimbările bruște care pot destabiliza sistemul și susținând pilotarea reformelor la nivel regional înainte de implementarea națională.

Centrele multifuncționale educaționale, un sprijin pentru elevi

O altă problemă abordată a fost lipsa infrastructurii adecvate care afectează atât calitatea educației, cât și incluziunea socială a elevilor. Zonele urbane dense nu mai pot susține cererea, iar în rural, spațiile sunt insuficient utilizate. Ca soluții, a fost avansată ideea de construire de campusuri regionale, adică a unor centre bine dotate cu laboratoare, săli de sport, biblioteci moderne și cantine, cu transport asigurat pentru elevii din zonele limitrofe. Aceste unități ar trebui să aibă dotări moderne și versatile, cu săli multifuncționale pentru activități extracurriculare, educație remedială și consiliere psihologică, dar și infrastructură digitală pentru conectivitate la resurse educaționale online. „Construirea de campusuri pentru elevii din mediul rural, precum cel din comuna Belcești, județul Iași, reprezintă o soluție practică și necesară pentru combaterea abandonului școlar și creșterea accesului la o educație de calitate. Modelul de la Belcești demonstrează cum infrastructura modernizată, inclusiv unități școlare bine echipate și facilități adiacente, poate îmbunătăți semnificativ condițiile de învățare și de trai pentru elevii din zone defavorizate. Implementarea unor astfel de proiecte la nivel național ar putea avea un impact considerabil asupra întregului sistem educațional românesc, mai ales în mediile unde infrastructura școlară este precară” a adăugat Mădălina Jije.

Foarte necesar ar fi și un program de sprijin extins pentru elevi fiindcă părinții nu au întotdeauna competențele sau timpul necesar pentru a sprijini copiii în procesul educațional. Lipsa unui program complet în școli crește dependența de meditații și reduce egalitatea de șanse. Ca urmare, introducerea unui program de lucru de 8 ore ar fi foarte util, agenda lui urmând a reuni activități educative dimineața și după-amiaza, perioade dedicate realizării temelor cu ajutorul cadrelor didactice și activități extracurriculare sportive, culturale și artistice.

Subfinanțarea este un alt punct fierbinte în orice dialog legat de sistemul educațional

Valorizarea profesiei de cadru didactic este un alt subiect sensibil asupra căruia s-au oprit participanții la dezbaterea REPER Iași. Profesia de educator și profesor a pierdut din atractivitate, mai ales în zonele rurale și defavorizate. Lipsa de pregătire practică afectează relația profesor-elev și calitatea predării, dar un master didactic obligatoriu ar putea rezolva o parte din lipsuri. Sugestia a fost ca toți profesorii să urmeze o pregătire didactică specializată care să includă metode moderne de predare, managementul relației cu elevii și dezvoltarea competențelor emoționale. Salarizarea atractivă și programele de mentorat sunt un alt mod de motivare fiindcă o creștere a salariilor în zonele defavorizate ar putea atrage cadre didactice bine pregătite, iar programele de mentorat între profesori seniori și debutanți, pentru a împărtăși bune practici și experiențe, ar susține o calitate superioară a procesului de învățare. Însă, intervențiile pentru reducerea abandonului școlar și incluziunea socială sunt insuficiente fără implicarea comunității și a organizațiilor nonguvernamentale, iar parteneriatele cu ONG-uri în programe pentru sprijinirea elevilor vulnerabili și organizarea de activități extracurriculare care să completeze educația formală ar fi foarte utile. La fel și implicarea comunității, prin mobilizarea resurselor locale pentru sprijinirea școlilor (voluntariat, donații), promovarea inițiativelor de mentorat și tutoriat din partea membrilor comunității.

Subfinanțarea este un alt punct fierbinte în orice dialog legat de sistemul educațional aspect adus în atenție de către prof. Viorel Paraschiv, expert în politici educaționale și candidatul REPER Vaslui pentru Camera Deputaților. „Este clar că există subfinanțare în multe proiecte. Sistemul de educație din zonele defavorizate este afectat grav. Resursele financiare și logistice sunt insuficiente. Școlile nu sunt dotate corespunzător, iar infrastructura este învechită. Sunt unități unde lipsesc laboratoarele și dotările esențiale pentru activități educaționale practice. Un laborator modern ar trebui să fie dotat cu echipamente care să le permită elevilor să experimenteze și să aplice ceea ce învață teoretic. Din păcate, multe școli abia dacă au un minim necesar de materiale. Este o situație tristă, care necesită intervenție urgentă. Este important de menționat că, în prezent, nu avem spații suficiente pentru clase. Sunt școli care funcționează în clădiri improprii, fără facilități adecvate. Uneori, ne întrebăm dacă avem cu adevărat o strategie pentru a rezolva aceste probleme sau doar le amânăm continuu”, a spus Viorel Paraschiv. Opinia sa ca expert este că sistemul are nevoie de o schimbare fundamentală: „Ar trebui să existe un echilibru între criteriile administrative și cele didactice pentru a evalua performanța unei școli. De asemenea, este esențial ca directorii de școli să fie bine pregătiți în management educațional, nu doar în actul de predare. Apoi, politizarea funcțiilor administrative continuă să fie o problemă majoră. În loc să numim directori competenți, alegem persoane pe criterii politice. Un manager de școală ar trebui să se ocupe strict de administrarea unității, nu să fie neapărat un cadru didactic activ. Așa am putea asigura o mai bună organizare și un focus mai mare pe nevoile reale ale școlii”.

Educația este fundația pe care se clădește viitorul României. Fiecare copil, indiferent de unde provine, merită șansa să viseze și să-și construiască o viață mai bună. Este datoria noastră, ca societate, să le oferim nu doar un început corect, ci și sprijinul necesar pentru a-și urma potențialul. Dacă punem educația în centrul priorităților noastre naționale și investim în școli, profesori și resurse moderne, vom crea nu doar o generație de copii mai bine pregătiți, ci și o Românie mai unită, mai puternică și mai prosperă. Copiii noștri sunt cel mai prețios bun al acestei țări, iar viitorul lor este viitorul nostru.

Articol comandat de Partidul Reînnoim Proiectul European al României - REPER - filiala Iași; Executat de S.C. Ziarul Evenimentul S.R.L., portal: www.ziarulevenimentul.ro; CMF coordonator: 11240060