Înalta Curte trimite acasă pensionarii din administrația publică. Statul nu știe câți funcționari vor pleca și care vor fi efectele

Decizia a fost luată după ce Tribunalul Suceava, într-un litigiu de muncă, a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție să lămurească dacă un funcționar public care are o decizie de pensionare – chiar și suspendată –mai poate fi angajat ca funcționar public.

În prezent – potrivit art. 517, alin. 2 din Codul Administrativ – „în mod excepțional”, un funcționar public care ajungea la vârsta de pensionare putea fi „menținut în funcția publică deținută maximum trei ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu”.

Hotărârea ICCJ lămurește situația în care funcționarul public are emisă o decizie de pensionare.

Judecătorii de la Tribunalul Suceava au ajuns la această dilemă legislativă după ce pe masa lor a ajuns dosarul dnei A.M.

Consilieră la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Suceava, ea a dat în judecată instituția după ce contractul său de muncă a fost încheiat de angajator, unilateral, ca urmare a emiterii deciziei de pensionare – deși femeia voia să lucreze în continuare.

A.M. ajunse la vârsta de pensionare în septembre 2022 dar, conform Codului Administrativ, beneficiase de prelungirea perioadei de activitate.

Pe 11 septembrie 2023, consiliera a făcut o nouă cerere pentru prelungirea raportului de serviciu, admisă din nou. Prin urmare, i-a fost emisă o decizie pentru menținerea în funcție până la data de 14 noiembrie 2024.

Doar că femeia a cerut și Casei Teritoriale de Pensii emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă. Decizia a venit pe 3 ianuarie 2024. A.M. a cerut suspendarea plății pensiei, care i-a fost aprobată pe 5 februarie 2024.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a considerat că angajata este deja pensionară și, printr-o decizie, a încheiat raporturile de serviciu începând cu 8 februarie 2024.

A.M. a mers în instanță și a cerut reîncadrarea pe post și plata drepturilor restante. A pierdut, iar rezoluția dată de ICCJ în dosarul său va produce efecte mult mai mari decât lămurirea situației fostei consiliere de la APIA Suceava.

„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în situația menținerii la cerere a raportului de funcție publică după îndeplinirea condițiilor de pensionare, emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă funcționarul public ceruse suspendarea plății pensiei”

Sursa: ICCJ

Cu alte cuvinte, toți funcționarii publici care încă lucrează deși au o decizie de pensionare vor pleca acasă. Câți? Nu e clar, momentant.

Primăria Iași a acționat deja. 38 de oameni au plecat acasă de la 1 ianuarie 2025

Decizia ICCJ a fost luată în noiembrie și era doar o chestiune de zile până la apariția motivării, publicarea în Monitorul Oficial și intrarea sa în vigoare.

La Primăria Iași, anul trecut erau 38 de angajați în situația descrisă – aveau decizii de pensionare emise și erau angajați ca funcționari publici.

Tuturor le-au fost încheiate raporturile de serviciu începând cu 1 ianuarie 2025.

„În momentul în care a fost publicată decizia ICCJ, atunci s-a făcut analiza la nivelul departamentelor primăriei. Și, în urma analizei, s-a decis ca de la 1 ianuarie persoanele respective, care erau și cu pensionare, și cu angajare, să plece acasă”, spune pentru Europa Liberă Sebastian Buraga, purtător de cuvânt la Primăria Iași.

Locul celor plecați a fost ocupat de alți angajați – prin delegare, deocamdată. Dar atât de mulți oameni lipsă ar putea afecta activitatea instituției, spune primarul Iașului, Mihai Chirica. Pentru că așa-zisa „Ordonanță-trenuleț”, emisă de Guvernul Ciolacu la sfârșitul lui decembrie 2024, restricționează noile angajări.

„Ordonanța are restricții în ceea ce privește ocuparea posturilor eliberate prin pensionare sau alte cauze într-un procent din numărul total de posturi vacantate, practic doar unul din șapte se poate scoate la concurs, ceea ce poate crea probleme. Vedem cum ne vom descurca”, declară el, pentru Europa Liberă.

Primarul Chiria afirmă, însă, că după părerea lui, decizia ICCJ mai avea nevoie de lămuriri în plus.

„Trebuia lămurit, din perspectiva mea, termenul de aplicare a acestei decizii. Când intervine termenul de aplicare, de astăzi? Dacă decizia de încheiere a raporturilor de serviciu intervine de la data publicării în Monitor sau de la data la care a intervenit decizia de pensionare?”.

În hotărârea ICCJ, într-adevăr, nu se specifică termenul de aplicare – decât că e definitivă.

La Primăria Bistrița un angajat are 75 de ani

În noiembrie 2024, la Primăria Bistrița și instituțiile din subordine, 51 de angajați din aproape 1.050, aveau și decizii pe pensionare. Nu toți erau funcționari publici, deci care ar intra sub incidența deciziei ICCJ, scrie bistriteanul.ro.

Cei mai mulți lucrau la Direcția de Infrastructură și Servicii – 23 de persoane.

Între timp, celor care le-au expirat contractele nu le-au mai fost prelungite, spune pentru Europa Liberă primarul municipiului, Gabriel Lazany.

„Eu vreau să fac restructurare, să reduc cheltuielile”, răspunde edilul la întrebarea cum se va descurca fără ei.

Are, însă, altă problemă. Cea a angajaților pensionari care au contracte de muncă pe durată nedeterminată și care nu sunt funcționari publici. Cel mai în vârstă are 75 de ani.

„Am cazuri în care sunt angajați pe perioadă nedeterminată, adică după pensionare s-au scos posturile la concurs și s-au angajat, după aia s-au reangajat pe perioadă nedeterminată. Acolo va trebui să intervenim pe legea pensiilor care spune că nu mai pot face activitate după 70 de ani”, spune Gabriel Lazany.

Nici plecarea acestora nu va afecta activitatea primăriei.

„Dacă mâine pleacă toți pensionarii, eu n-am o problemă”, spune el.

Agenția Funcționarilor Publici nu știe care va fi impactul în administrație

Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), instituție care asigură evidența și managementul funcţiei publice şi funcţionarilor publici, va emite în curând un punct de vedere privind decizia ICJJ, spune pentru Europa Liberă președintele agenției, Vasile Felix Cozma.

Nu există statistici la nivel național privind numărul de pensionari încă activi ca funcționari publici.

„E foarte greu de știut câți funcționari la stat vin din pensie. Nu am avut cum să fac un calcul de genul acesta, pentru că nu se declară la datele de concurs, de exemplu, pentru cineva care candidează să intre pe funcția publică. E dreptul lui conform legii să se prezinte la concurs și nu se face o statistică că a venit din pensie sau nu”, explică Vasile Felix Cozma.

Chiar și în agenție sunt câteva cazuri.

„Suntem oricum într-o perioadă de reducere a cheltuielilor în aparatul administrativ. Probabil că vor rămâne posturi libere. Cred că în mare parte din plecările din sistem se vor regăsi și aceste persoane”, spune Vasile Felix Cozma.

El recunoaște, însă, că printre cei care vor pleca sunt și oameni valoroși.

„Am un angajat din sistemul de apărare a statului, de la ministerul Apărării, care a ieșit la pensie și care în momentul de față este la [departamentul] juridic. E o persoană de excepție, lucrează foarte bine, a terminat Științe Juridice, chiar aveam nevoie de el. Foarte greu am găsit oameni. Va fi un minus”, recunoaște președintele ANFP.

Agenția Națională a Funcționarilor publici a publicat, în februarie 2024, o analiză privind angajații din administrație, mai exact funcționarii publici și personalul contractual. Studiul a fost făcut cu bani europeni și a fost necesar pentru implementare unor măsuri cerute de prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

42% dintre angajații din administrația publică au statul de funcționari publici, restul fiind personal contractual.

Conform analizei, la sfârșitul lui 2023, în România erau 178.841 funcții publice, din care vacante erau 28.403 (15,9%). Cele mai multe funcții, 158.688, sunt posturi de execuție.

Studiul a mai scos la iveală și că, în ultimii cinci ani (2019-2023), a crescut constant numărul de funcții publice ocupate prin transfer și ocupate temporar prin detașare.

Iar detașările și transferurile au acoperit peste 90% din totalul funcțiilor publice rămase vacante prin pensionare sau demisie, în 2023.

Cu alte cuvinte, puțini români au reușit să intre în sistemul public în 2023.