Un nou Târnovanu la orizont. În Miroslava şi-l cheamă Daniliuc

 Ieşeanul Ştefan Târnovanu e portarul momentului în fotbalul românesc. De ceva luni bune. E principalul artizan al revirimentului FCSB-ului, a fost jucătorul ultimei etape, în care şi-a exasperat din nou adversarii. Majoritatea specialiştilor îl dau drept viitorul titular al Naţionalei. Nu-i nicio noutate, Florin Prunea a afirmat cât se poate de răspicat că Târnovanu e produs sută-n sută al şcolii ieşene de portari. În niciun caz ultimul...

Alt Ştefan apare la orizont. Daniliuc de la Ştiinţa Miroslava. În afară de postul pe care evoluează şi de prenume, cei doi mai au un singur lucru în comun. Antrenorul. Benone Dohot, cel care a reînviat şcoala de portari a Iaşului.

Biografiile celor doi tineri goal-keeperi diferă enorm, viitorul pare a fi comun. Târnovanu a intrat pe mâinile lui Dohot pe când avea doar 11 ani. A parcurs toate etapele fotbalului juvenil, a urcat pas cu pas spre fotbalul mare. Îl ajută mult şi fizicul. 1,99 metri, extensia braţelor chiar un pic mai mare, detentă incredibilă, reflexe native şi foarte multă muncă, tenacitate, ambiţie. Nu de ieri, de azi, de prin 2009 ...

Celălalt Ştefan, Daniliuc de la Miroslava, precum o floare în deşert. „N-are junioratul făcut, a jucat doar pe tarla!”, spune actualul lui antrenor, Benone Dohot. Perfect adevărat. Originar din Podu Iloaie, Daniliuc a debutat la echipa mare, în Liga IV, pe când avea doar 12 ani. Clubul şi-a încetat activitatea în 2016. Ştefan apucase să apere vreme de două sezoane. Doar din calităţi native, niciun fel de ştiinţă a jocului.

Paul Codru l-a remarcat şi l-a adus la Lungani. N-a stat decât un an, Petrică Băsăscu l-a convins să se alăture proiectului de la Erbiceni. A rămas acolo până în 2020, când a semnat primul contract de jucător profesionist, cel cu Ştiinţa Miroslava. Aici avea să-l găsească Dohot în aprilie a.c., un veritabil diamant, dar deloc şlefuit...

Ştefan Daniliuc e unul dintre milenialii care ne dau mari speranţe. Cu mari eforturi, financiare, fizice şi mentale, s-a dezvoltat ca fotbalist mai mult autodidact, fără a renunţa la oportunităţile intelectuale. A fost admis la pretenţioasa Facultate de Matematică, a urmat, vreme de un an şi jumătate, cursurile acesteia, dar n-a mai putut. Navetă continuă, zeci de kilometri parcurşi zilnic, exigenţe maxime, nu umblă cu jumătăţi de măsură. A renunţat la cifre, ecuaţii diferenţiale şi integrale, optând pentru ceva ce îi permite timpul necesar marii sale pasiuni. Fotbalul.

 

A renunţat la matematică pentru fotbal. Dar nu şi la studiile universitare

Aşa că s-a apucat de studiul ştiinţelor economice, le consideră foarte utile în ce priveşte viitorul său în plan sportiv. Însă, visul lui e să ajungă precum Târnovanu. Munceşte teribil pentru asta. În aprilie, când Benone Dohot a venit ca antrenor cu portarii la Ştiinţa Miroslava, Ştefan era departe de ceea ce înseamnă un portar. Fie el şi de Liga 3. Nu înalt (doar 1,83 m), dar obez (93 kg), fără joc de picior, fără să iasă cum trebuie pe centrări, fără detentă. Doar refelexe şi oarece priză la balon.

A trecut jumătate de an, multă muncă, mult studiu, antrenamente dure. „Câte trei pe săptămână, epuizante!”, spune Ştefan. În plus, Benone Dohot îl pune să studieze zilnic prestaţiile marilor portari din istoria fotbalului. Ca la facultate. Să conspecteze, să facă analize şi sinteze. Să-şi dezvolte motricitatea, să înveţe şi să recupereze din scurt ceea ce celălalt Ştefan, Târnovanu, a asimilat în mai bine de un deceniu. În plus, să slăbească. A ajuns acum la 80 kg, mai trebuie să dea jos încă vreo 5-6 pentru a câştiga în agilitate. E dispus să facă asta, e un ambiţios, poate mai ceva ca Târnovanu.  Vrea să ajungă acolo sus, vrea ca diploma de licenţă universitară să coincidă cu o convocare la echipa naţională. Nimic nu-i imposibil. Marcel FLUERARU