Turismul în România. Soluția de un euro care poate aduce 30 de milioane anual

România se află la o răscruce în ceea ce privește viitorul turismului: deține resurse naturale spectaculoase, patrimoniu cultural bogat și o diversitate turistică remarcabilă, dar rămâne cu un pas în urmă în competiția regională și internațională. De ce? Lipsa promovării eficiente, subfinanțarea cronică și deciziile dependente de voința politică pun frână unui domeniu care ar putea contribui mult mai mult la economia națională.

Un euro pe noapte – o idee simplă, dar cu impact major

Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, propune o soluție practică și fezabilă: o taxă de un euro pe noapte de cazare. Calculul este simplu: 30 de milioane de nopți de cazare anual înseamnă 30 de milioane de euro disponibili pentru promovare. „Nu am inventat noi asta. Așa funcționează deja în multe state europene. Turiștii internaționali sunt obișnuiți să plătească 8-9 euro pe noapte în orașele mari. Un euro în România nu este un capăt de țară. În schimb, poate însemna o schimbare radicală în felul în care ne promovăm țara”, explică Voican.

Promovarea turismului nu poate rămâne la mâna bugetului de stat, atrage atenția Voican. Într-un context în care cheltuielile pentru infrastructură și apărare au prioritate, turismul are șanse mici să primească fonduri suficiente. În cei 35 de ani de după Revoluție, statul nu a reușit să aloce constant resurse pentru promovare, iar viitorul nu pare mai promițător în această direcție.

Un alt obstacol major este instabilitatea administrativă. Campaniile de promovare turistică, deși bine intenționate, sunt adesea abandonate sau reconfigurate odată cu schimbările de putere. Voican propune decuplarea finanțării de semnătura politică: „Nu trebuie să stea totul în pixul unui ministru sau primar. Azi avem o grevă, mâine o criză, și turismul rămâne pe dinafară”.

Exemplul Constanței este grăitor: o administrație locală a susținut promovarea turistică, următoarea a tăiat complet fondurile și a desființat structurile existente.

Ce fac autoritățile? Participare la târguri și începuturi de campanii digitale

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a anunțat participarea la 14 târguri internaționale în 2025, cu un buget de 10 milioane de lei. De asemenea, sunt în derulare campanii de promovare în piețe strategice precum Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia. Totuși, aceste eforturi punctuale nu pot înlocui o strategie coerentă, pe termen lung. Camelia Tărniceru, șef serviciu în minister, recunoaște că „târgurile nu sunt suficiente. Trebuie să explorăm mai multe canale, inclusiv marketingul digital, și să revenim constant pe piețele importante”.

Șansa României: turiștii internaționali care cheltuiesc cu generozitate

Potențialul este real: turiștii străini au bugete de vacanță între 2.000 și 4.000 de euro, mult peste media românilor. Atrăgându-i în România, am aduce în economie resurse importante. Dar acest lucru nu se poate face fără o promovare inteligentă și susținută.

Un ultim punct esențial: nu doar promovarea trebuie îmbunătățită, ci și infrastructura. Fără drumuri accesibile, fără stațiuni bine puse la punct și fără servicii de calitate, promovarea riscă să devină doar o promisiune frumoasă, dar neîmplinită. Turismul românesc are nevoie de produse turistice coerente și competitive, de la city-break-uri în orașe istorice, până la experiențe în natură, turism balnear, ecoturism și aventură.

Dan DIMA

România nu duce lipsă de frumuseți naturale sau de atracții autentice. Are nevoie de o viziune clară, de stabilitate în decizie și de fonduri dedicate. Taxa de un euro pe noapte poate fi cheia unei transformări reale. Turismul nu este doar o sursă de venit, ci și un vector de imagine și un mijloc de dezvoltare durabilă. Cu investiții minime și decizii curajoase, România poate să devină nu doar o destinație descoperită întâmplător, ci una căutată cu intenție și drag.