Foca, ziua când focul amenință pământul

O pseudo-sărbătoare care are loc pe 23 iulie, Foca este considerată o zi periculoasă de către cei care o cunosc * deși nu apare în calendarul ortodox, nu este marcată cu o cruce și nici nu este menționată în alte scrieri bisericești sau în sinaxare, este respectată în mai multe regiuni din România, în special în Moldova * este văzută ca o zi de o importanță deosebită, dar și cu riscuri, datorită superstițiilor care o înconjoară * cei care sunt familiarizați cu această sărbătoare o consideră periculoasă, în special din cauza riscului de incendii, care este asociat cu ea

Foca, un moment celebrat în fiecare an pe 23 iulie, este considerată o pseudo-sărbătoare, ceea ce înseamnă că nu este recunoscută oficial de Biserica Ortodoxă Română și nu are un loc în calendarul religios tradițional. A fost transmisă din generație în generație prin tradițiile populare, iar de-a lungul timpului a dobândit diverse interpretări și semnificații în rândul comunităților care o respectă. Deși nu este susținută de documente religioase oficiale, Foca a devenit o parte integrantă a culturii și tradițiilor locale.
Foca este respectată în mod special în Moldova și reflectă un fenomen interesant în care tradițiile locale și credințele populare pot persista și chiar prospera în absența recunoașterii oficiale. Oamenii cred că Foca este o zi în care trebuie să se abțină de la anumite activități pentru a evita nenorocirile, în special incendiile.
 

Credințe și superstiții asociate cu Foca
Se crede că în această zi există un risc mare de incendii și, prin urmare, oamenii sunt sfătuiți să evite anumite activități care ar putea provoca foc. De exemplu, nu ar trebui să se aprindă focul în casă și nici să se coacă pâine în cuptor. Aceste interdicții sunt menite să protejeze oamenii și gospodăriile lor de pericolul focului, care este văzut ca o manifestare a mâniei divine.
Preoții ortodocși consideră aceste credințe drept simple superstiții, fără nicio bază în învățăturile Bisericii. Cu toate acestea, pentru mulți oameni, aceste superstiții sunt reale și importante, reflectând o lume în care sacralitatea și pericolul sunt strâns legate.

Legătura cu Sfântul Mucenic Foca
Pseudo-sărbătoarea este asociată cu legenda Sfântului Mucenic Foca. Tradiția spune că Sfântul Foca a trăit în timpul împăratului Traian, într-un oraș numit Sinope. Părinții săi, Pamfil și Maria, erau creștini devotați, iar Foca a moștenit de la ei credința și devotamentul religios.
Se spune că Sfântul Foca a avut darul Duhului Sfânt, putând izgoni diavolii din oameni și vindeca bolnavii. Aceste abilități miraculoase l-au făcut respectat și venerat în comunitatea sa, dar și o țintă pentru autoritățile romane, care persecutau creștinii. A fost capturat și torturat pentru credința sa, și în cele din urmă a murit ca martir. În ziua de 23 iulie, moaștele sale au fost mutate din Sinope la Constantinopol, iar de atunci, această dată a fost marcată de comemorări și tradiții.
Legenda spune că Sfântul Foca merge prin cer într-un car de foc, având în mână un bici care arde. Acesta este un simbol puternic al pedepsei și al puterii divine, sugerând că Sfântul Foca pedepsește cu arșiță și grindină pe cei care nu respectă această sărbătoare. Se crede că el așteaptă nerăbdător ziua de 23 iulie, când este pomenit, dar Dumnezeu îi spune de hram abia când aceasta a trecut, pentru a proteja pământul. În caz contrar, Sfântul Foca ar pârjoli pământul cu focul său divin.

Practici și interdicții legate de Foca
În ziua de 23 iulie, tradiția populară impune o serie de interdicții și practici menite să evite mânia divină și să protejeze gospodăriile de incendii. Oamenii sunt sfătuiți să nu aprindă focul în gospodării, deoarece se crede că acest lucru ar putea atrage pericolul de incendii. Femeile nu a voie să coacă nimic în cuptor, ca să nu atragă mânia focului. În general, se recomandă evitarea muncilor grele și a activităților solicitante, pentru a nu atrage nenorociri. Oamenii sunt sfătuiți să se odihnească și să evite eforturile fizice, considerând că respectarea zilei va aduce pace și protecție.
Biserica Ortodoxă Română nu recunoaște Foca ca o sărbătoare oficială și consideră credințele asociate cu ea drept superstiții. Preoții subliniază că nu există nicio bază teologică pentru aceste tradiții și că ele nu fac parte din învățăturile ortodoxe. Cu toate acestea, ei recunosc că tradițiile populare au o influență puternică asupra comunităților și încearcă să educe oamenii despre diferențele dintre credințele populare și doctrinele religioase oficiale.

Maura ANGHEL

Foca, pseudo-sărbătoarea din 23 iulie, este un exemplu fascinant al modului în care tradițiile populare și credințele locale pot persista și evolua în absența recunoașterii oficiale. Deși nu este susținută de Biserica Ortodoxă Română și este considerată de preoți drept o superstiție, Foca continuă să fie respectată, reflectând o complexă interacțiune între credințele populare și religia instituționalizată.