Românii, prizonierii rețelelor sociale

 * un studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) plasează România într-o poziție alarmantă: primul loc între 44 de țări la consumul problematic de social media în rândul copiilor și adolescenților * raportul „Health Behaviour in School-aged Children (HBSC)” dezvăluie că 22% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani se confruntă cu dificultăți majore în a se desprinde de telefoanele mobile, cu efecte nocive asupra sănătății mintale și a stilului de viață

O generație prizonieră în rețelele sociale, așa se poate spune despre tinerii României, care se află pe primul loc în UE la consumul de social media. Evident, urmările nu sunt de neglijat. Dificultățile de concentrare la școală, refuzul activităților fizice, insomniile provocate de utilizarea telefonului noaptea și stările de tristețe sau inutilitate sunt doar câteva dintre simptomele îngrijorătoare. Adăugând anxietatea cauzată de frica de a rata ceva („fear of missing out”), situația capătă accente dramatice. Copiii sunt prinși într-un cerc vicios al notificărilor constante și al scroll-ului infinit, pierzând ore prețioase din fiecare zi. „Este o problemă pe care părinții o alimentează, de multe ori fără să știe”, explică Diana Tăut, lector universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și investigator principal pentru România în cadrul studiului OMS. Ea subliniază că alfabetizarea digitală ar trebui să înceapă acasă, odată cu prima interacțiune a copilului cu tehnologia. „Părinții sunt cei care trebuie să-i ghideze pe copii în înțelegerea impactului conținutului digital asupra vieții lor”, afirmă cercetătoarea.

Consecințe Psihologice și Sociale

Consumul excesiv de social media nu este doar o problemă comportamentală, ci și una psihologică. Raportul OMS evidențiază simptome similare sevrajului într-un context psihologic: neliniște, tristețe profundă și chiar agresivitate atunci când accesul la internet este restricționat. Aceste manifestări indică un nivel ridicat de dependență, ceea ce afectează dezvoltarea armonioasă a copiilor. „Adolescentul trebuie să înțelegă cum funcționează algoritmii rețelelor sociale și cum să analizeze critic informațiile pe care le primește”, subliniază Diana Tăut. Fără aceste competențe, tinerii devin vulnerabili în fața manipulării informaționale și a strategiilor de marketing agresiv.

OMS și experții locali propun mai multe soluții pentru a contracara efectele negative ale consumului excesiv de social media: stabilirea unor limite clare privind timpul petrecut pe telefon; crearea unui mediu echilibrat, care să includă activități recreative și sociale offline; educația digitală de la o vârstă fragedă, prin explicarea modului într-un mod accesibil a funcționării algoritmilor și mecanismelor din spatele rețelelor sociale; dezvoltarea unei rutine de somn care să excludă utilizarea telefonului înainte de culcare și promovarea dialogului deschis între părinți și copii despre riscurile social media.

Rolul politicilor publice

România are nevoie urgentă de politici publice și programe educaționale care să sprijine combaterea acestui fenomen. Cursurile de educație digitală și campaniile de conștientizare ar putea să contribuie la reducerea impactului negativ al tehnologiei asupra tinerilor. „Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem o generație între ecrane”, avertizează Diana Tăut. Raportul OMS este mai mult decât o statistică – este un apel la acțiune pentru societatea românească.

România se află într-un moment critic, în care viitorul unei generații depinde de modul în care se gestionează impactul rețelelor sociale asupra copiilor. Soluțiile sunt clare, dar implementarea lor necesită eforturi comune din partea părinților, profesorilor și autorităților. Consumul problematic de social media este o problemă complexă, dar cu intervenții rapide și eficiente, putem schimba direcția în care ne îndreptăm.

Dan DIMA