Cine va fi următorul Papă? Cum funcționează conclavul și cine sunt favoriții

 

Moartea Papei Francisc, anunțată oficial în dimineața din Lunea Paștelui, a zguduit lumea catolică și a declanșat o nouă cursă istorică: alegerea celui de-al 267-lea Suveran Pontif. În timp ce Vaticanul se pregătește pentru funeralii și doliu, toate privirile se îndreaptă spre conclavul cardinalilor, un ritual tainic care va decide cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice.

Papa Francisc s-a stins la vârsta de 88 de ani, la doar o zi după ce a salutat mulțimea în Piața Sfântul Petru, deși vizibil slăbit. Se recupera în urma unei pneumonii severe și suferea de insuficiență renală. Moartea sa a lăsat un gol imens în rândul credincioșilor, dar și o întrebare crucială: cine va prelua conducerea Bisericii?

Ce este conclavul și cum funcționează?
La moartea unui Papă, „Scaunul Sfântului Petru” devine vacant — o perioadă numită sede vacante. În această etapă, Vaticanul intră într-un regim special: timp de patru până la șase zile sunt organizate funeraliile, urmate de nouă zile de doliu oficial, cunoscute ca novendiale.

 

Între timp, cardinalii din întreaga lume se reunesc la Roma pentru a participa la „congregațiile generale” – discuții pregătitoare, dar și momente de reflecție și rugăciune. Însă doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot vota efectiv în conclav, care are loc în Capela Sixtină.

Înainte de începerea votului, se depune un jurământ de confidențialitate absolută. Apoi, toți cei care nu participă la conclav sunt îndepărtați din capelă prin comanda „Extra omnes!”. Conclavul începe cu o slujbă, urmată seara de primul vot, de obicei simbolic.

 
Votul are loc de două ori pe zi, în două sesiuni (dimineața și după-amiaza), fiecare cu câte două runde. Cardinalii scriu pe un buletin inscripționat cu fraza „Eligo in Summum Pontificem” („Îl aleg ca Suveran Pontif”) și îl depun într-o urnă specială, rostind solemn: „Îl chem ca martor pe Hristos Domnul, care va fi judecătorul meu, că votul meu este acordat celui care, înaintea lui Dumnezeu, cred că ar trebui să fie ales”.

Dacă niciun cardinal nu obține două treimi din voturi, buletinele sunt arse cu substanțe chimice ce generează fum negru. Când un Papă este ales, fumul devine alb și clopotele Vaticanului anunță vestea: Habemus Papam.

Cine sunt favoriții?
Toți posibilii candidați sunt bărbați, întrucât femeilor le este în continuare interzis accesul la preoție în Biserica Catolică. Media de vârstă a cardinalilor favoriți este în jur de 69 de ani.

Iată principalii candidați care ar putea deveni următorul Sfânt Părinte.

Nouă bărbați au fost nominalizați – deoarece, conform regulilor Bisericii, doar bărbații pot candida, femeile fiind excluse de la preoție – provenind din medii, țări și curente teologice diferite. Niciunul dintre ei nu este deosebit de tânăr, vârsta medie fiind de aproximativ 69 de ani.

Cardinalul Pietro Parolin
În vârstă de 70 de ani, italianul a fost secretarul de stat al Papei Francisc și este considerat favoritul pentru a-i succeda, potrivit publicației The Week. Parolin, un moderat cu o carieră diplomatică impresionantă, a contribuit la detensionarea relațiilor dintre SUA și Cuba în 2014.

Cardinalul Luis Antonio Tagle
Are 67 de ani și vine din Filipine. Este perceput ca fiind carismatic și abil în relația cu mass-media. Dacă va fi ales, Tagle ar deveni primul Papă asiatic. De asemenea, este cunoscut pentru convingerile sale de stânga.

Cardinalul Peter Turkson
Originar din Ghana, în vârstă de 76 de ani, este poliglot și extrem de apreciat pentru farmecul său personal. Totuși, opiniile sale considerate relativ liberale privind homosexualitatea, ecologia și justiția socială ar putea să nu fie pe placul cardinalilor conservatori.

Turkson vorbește engleză, fante, franceză, italiană, germană și ebraică și înțelege latina și greaca.

Cardinalul Péter Erdő
Ungurul de 72 de ani, crescut în regimul comunist, ar aduce un suflu mai conservator decât Papa Francisc. A supraviețuit unui atac asupra locuinței familiei sale, experiență ce i-a modelat profund perspectiva asupra lumii. Este considerat o alegere de consens, potrivit US Catholic.

Cardinalul Mykola Bychok
La doar 45 de ani, ucraineanul este cel mai tânăr dintre candidați. Este conducătorul Bisericii greco-catolice din Melbourne, Australia, și este considerat un „joker” în această competiție. A devenit cardinal anul trecut și s-a remarcat prin luările de poziție privind situația din Ucraina.

Cardinalul Angelo Scola
Italianul în vârstă de 83 de ani a fost considerat un favorit și la conclavul din 2013, câștigat de Papa Francisc. Scola este un susținător al dialogului dintre catolicism și islam, considerând că cele două religii împărtășesc valori comune.

Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu
Congolezul are 65 de ani și este cunoscut pentru viziunile sale profund diferite de cele ale Papei Francisc. A declarat că binecuvântările pentru cuplurile de același sex sunt „o formă de imperialism occidental” și nu pot fi aplicate în Africa.

Cardinalul Raymond Burke
Americanul de 76 de ani, originar din Wisconsin, este cunoscut ca unul dintre cei mai vocali critici ai Papei Francisc. Burke este considerat ultra-conservator, iar dacă ar fi ales, ar aduce o voce tradiționalistă puternică în fruntea Bisericii.

Cardinalul Matteo Zuppi
Arhiepiscopul de Bologna, în vârstă de 69 de ani, este unul dintre favoriții personali ai Papei Francisc. Președinte al Conferinței Episcopale Italiene, Zuppi a fost criticat de conservatori pentru deschiderea sa față de comunitatea LGBTQ+.

Cum funcționează conclavul?
După moartea Papei, scaunul Sfântului Petru este declarat vacant – sede vacante. Funeraliile papale au loc în decurs de 4-6 zile, urmate de nouă zile de doliu.

Între timp, cardinalii din întreaga lume se adună la Roma pentru întâlniri numite „congregații generale”. Toți cardinalii pot participa la discuții, dar doar cei sub 80 de ani pot vota în Capela Sixtină.

După jurământul de confidențialitate, maestrul ceremoniilor liturgice rostește „Extra omnes” – toți cei neimplicați trebuie să părăsească capela. Rămâne doar un cardinal vârstnic, care susține o meditație despre calitățile viitorului papă, apoi părăsește sala.

În prima seară are loc un vot simbolic, urmat de două sesiuni zilnice (dimineața și după-amiaza), fiecare cu două tururi de scrutin. Fiecare cardinal completează o fișă cu textul „Eligo in Summum Pontificem” – „Îl aleg ca Suveran Pontif”, și depune votul într-o urnă.

După numărare, buletinele sunt străpunse, legate cu ață și arse cu o substanță chimică. Fumul negru semnalează că nu s-a ales un nou papă, iar fumul alb anunță alegerea noului Suveran Pontif.