„Boala sărăciei” lovește din plin Iașul

Tuberculoza continuă să rămână o problemă majoră de sănătate publică, afectând în special comunităţi sărace, mai ales în zonele rurale unde accesul la serviciile medicale este limitat. Condiţiile precare de trai, malnutriţia şi lipsa educaţiei sanitare sunt factori care favorizează răspândirea tuberculozei, supranumită „boala sărăciei”, punând în pericol sănătatea populaţiei.

Medicii atrag atenţia asupra necesităţii unor măsuri urgente pentru prevenţie şi tratament, subliniind importanţa unei intervenţii rapide pentru reducerea impactului acestor acţiuni.

Din nefericire, România continuă să ocupe primul loc la nivel european la numărul de cazuri de tuberculoză. În 2024 incidenţa tuberculozei a fost de peste 44 de cazuri la suta de mii de locuitori, cu mult peste valorile medii la nivel european.

Printre cele mai afectate judeţe sunt Botoşaniul, unde sunt 68 de cazuri la 100.000 de locuitori şi Iaşiul, unde incidenţa este de peste 64 de cazuri la suta de mii de locuitori, în cazul adulţilor, şi de peste 16 cazuri la suta de mii de copii. „Suntem oarecum impulsionaţi în activitatea noastră curentă, pentru că de la 534 de cazuri înregistrate în rândul adulţilor, în anul 2023, în anul 2024 am ajuns la 500 şi, pentru aceeaşi perioadă, de la 32 de cazuri la 26, la copii. În perioada 2000 şi până acum tuberculoza a scăzut de trei ori, atât la adulţi cât şi la copii, iar mortalitatea s-a redus aproape la jumătate. În ciuda acestei descreşteri, numărul cazurilor de TBC este mare. Suntem pe locul II în ţară, după Bucureşti, care are 662 cazuri înregistrate", a declarat Adriana Sorete Arbore.

Medicii pneumologi spun că de cele mai multe ori persoanele care ajung în cabinetele de specialitate prezintă forme foarte grave ale tuberculozei. „Mortalitatea este, de asemenea, foarte mare. În ultimii trei ani am avut foarte multe cazuri grave de tuberculoză care se prezintă foarte târziu la medic şi de cele mai multe ori fie nu pot fi salvaţi, fie le sunt plămânii grav afectaţi”, a declarat Adriana Sorete Arbore.

Specialiştii îşi propun să reducă cazurile de tuberculoze la valori minime. „OMS a elaborat un program de lucru pentru perioada 2023-2030 în vederea eliminării tuberculozei. Ţintele strategice majore propuse pentru aceasta perioada sunt depistarea a 95% dintre cei bolnavi de tuberculoză şi tratarea cu succes a 90%  dintre aceştia”, a spus Adriana Sorete Arbore.

Pentru a readuce în atenţia opiniei publice un semnal de alarmă privind această boală veche de milenii, Direcţia de Sănătate Publică, medicii de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie alături de UMF şi autorităţile locale organizează activităţi prin intermediul cărora transmit informaţii despre impactul tuberculozei în rândul populaţiei. „Din păcate, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică în România şi în judeţul Iaşi, iar Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie este un pilon important în această luptă continuă. Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, prin specificul său şi având în componenţă Dispensarul TBC, este singura unitate de profil care are metodele şi pregătirea pentru a lupta cu această patologie”, a spus dr. Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.

Tuberculoza este o boală contagioasă care se transmite pe cale respiratorie, prin secreţiile rezultate din tusea persoanei bolnave care sunt aerosolizate în spaţii închise sau insuficient ventilate.

Medicii spun că pentru prevenirea infecţiei este necesar ca orice persoană care are simptome respiratorii ca tuse, secreţii nazale, strănut să poarte o mască de protecţie atunci când este în prezenţa altor persoane, mai ales în prezenţa copiilor, să meargă la medicul pneumolog şi să se investigheze imediat ce aceste simptome apar. „Igiena mâinilor şi a încăperilor, aerisirea frecventă şi evitarea aglomerării încăperilor sunt măsuri importante în reducerea riscului de infecţie. Educaţia sanitară, însă, rămâne una dintre cele mai importante coordonate pentru a preveni pe viitor aceste situaţii: vaccinarea BCG, controlul simptomelor şi consulturile preventive - acţiuni banale de medicină preventivă care nu primesc atenţie suficientă pe cât ar avea nevoie societatea noastră”, spune medicul Radu Crişan Dabija. Laura RADU