Generația curajului. Ieșencele fac front comun în fața discriminării de gen

  * într-o lume aflată într-o continuă transformare, tinerii sunt cei care conduc schimbările, atât în mentalități, cât și în acțiuni concrete * la Iași, oraș cu o bogată tradiție academică și culturală, tinerele femei aduc în discuție o serie de subiecte esențiale legate de drepturile lor, egalitatea de gen și locul lor în societate * echilibrul dintre tradiție și modernitate este tot mai fragil și mai delicat

Iașul, un oraș universitar cu rădăcini adânc înfipte în istoria Moldovei, reprezintă o punte între trecut și prezent. Deși tradițiile sunt încă puternice, noile generații de femei au început să pună la îndoială normele și să caute un echilibru între valorile tradiționale și nevoia de emancipare. Așa au apărut organizații care luptă pentru o mai bună reprezentativitate, pentru ca vocea femeilor să fie nu doar auzită, ci și respectată. Spre exemplu, OFA UGIR Iași – Organizația Femeilor Antreprenor își propune  „creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare” și face acest lucru de patru ani, răstimp în care a derulat multe proiecte de susținere a antreprenoriatului feminim, a organizat misiuni economice și a devenit o voce în patronatul românesc. La fel de importante sunt și grupurile de inițiativă feminină. Unul dintre ele a fost fondat de către jurnalista Teona Gherasim și se numește „Sunt aici”. Sub acest antet, membre structurii au organizat multe misiuni de ambasadoriat, de promovare a produselor și brandurilor locale. Patronatul Sfera al femeilor de afaceri este o altă organizație care urmărește antreprenoriatul feminin, fiind prima organizație cu acest specific fondată la Iași. Veștile bune vin și din partea tinerelor aflate la început de drum în carieră, aflate acum pe băncile amfiteatrelor, iar ajutorul oferit lor este esențial, multe fiind într-o mare dilemă. „Pe de o parte, ne respectăm familiile și tradițiile, dar pe de altă parte, simțim nevoia să ne revendicăm drepturile și să avem libertatea de a ne alege propriul drum, fie că vorbim de carieră sau de viața personală”, spune Elena, studentă la Facultatea de Litere. Această dualitate este frecvent întâlnită în rândul tinerelor, care încearcă să îmbine respectul pentru trecut cu aspirațiile lor moderne. „Nu este ușor să trăiești în două lumi. Societatea ne pune presiuni să fim bune fiice, soții, mame, dar în același timp, suntem atrase de ideea de a fi independente și de a ne croi propriul drum, fără a fi limitate de așteptările altora”, a completat și Andreea, o tânără de 24 de ani implicată în activismul pentru drepturile femeilor.

Rolul educației în formarea mentalităților

Activismul joacă un rol din ce în ce mai important în viața tinerelor din Iași. Într-un oraș în care schimbarea este uneori privită cu scepticism, tinerele activiste sunt hotărâte să își facă auzite vocile. „Nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe de la sine. Trebuie să fim proactive și să luptăm pentru drepturile noastre. Generația noastră este mai conștientă de aceste probleme și mai dispusă să vorbească deschis despre ele”, explică spune Diana, o tânără de 23 de ani implicată în campanii pentru drepturile femeilor. În acest context, rețelele sociale joacă un rol esențial, oferindu-le tinerelor o platformă pentru a-și exprima opiniile și pentru a mobiliza comunitatea. „Facebook, Instagram și chiar TikTok ne oferă un spațiu unde putem discuta despre problemele care ne afectează fără a fi cenzurate. Este important să ne susținem reciproc și să creăm o rețea de solidaritate”, explică Maria, o studentă de 20 de ani la Facultatea de Sociologie. Cu toate acestea, activismul nu vine fără riscuri. Multe tinere se confruntă cu reacții negative din partea celor care se opun schimbării, dar acest lucru nu le descurajează. „Suntem obișnuite cu comentariile negative, dar nu ne lăsăm intimidate. Lupta noastră este pentru o cauză mai mare”, adaugă Andreea.

Deși tinerele femei sunt hotărâte să își revendice drepturile, drumul către o societate egalitară este plin de provocări. Mentalitățile tradiționale, inegalitățile economice și lipsa de sprijin instituțional rămân obstacole majore. Cu toate acestea, există și semne de progres.

România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește Indicele Egalității de Gen în Uniunea Europeană, cu un scor de 56.1 din 100, fiind cu 14.1 puncte sub media UE. Bulgaria are un scor de 65.1, iar Ungaria, penultima în acest clasament, are 57.3. În domeniul sănătății, România are cel mai mic punctaj în subdomeniul comportamentului de sănătate. Inegalitățile de gen s-au accentuat în subdomeniile de luare a deciziilor politice și economice, unde România ocupă locurile 26, respectiv 27.

Maura ANGHEL

 

Stereotipurile de gen se răsfrâng asupra tuturor aspectelor vieții și sunt o cauză fundamentală a inegalității între bărbați și femei. Sunt de fapt niște scurtături cognitive, care ne ajută să găsim răspunsuri rapide la lucrurile din jurul nostru.

Aceste prejudecăți se observă și în statistici. De exemplu, „44% din cetățenii europeni încă au convingerea că cel mai important rol al unei femei este de a avea grijă de casă și de familie”, așa cum a precizat Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate.