Rromii din Moldova sărbătoresc Joia Verde sau Paștele țiganilor

  

Obiceiul este vechi de zeci de ani, când romii nu puteau petrece sărbătorile pascale, fiind angajați în diferite munci * pentru ei, momentul este unul foarte important, fiind ziua când se leagă și cununiile

 

În majoritatea comunităților de romi din Moldova și nu numai astăzi este mare sărbătoare. Etnicii sărbătoresc Joia Verde sau Paștele țiganilor, un obicei păstrat de zeci de ani.

În satul sucevean Gulia, din comuna Dolhasca, obiceiul este foarte respectat. Toţi cei dezrădăcinați și care încă nu au revenit pentru sărbătorile pascale se întorc în sat pentru marea sărbătoare, un prilej de distracţie, de întâlnire cu familia şi cu cei dragi. Fiii satului revin la vatră,  femeile pregãtesc mâncăruri alese și aleg cele mai bune haine pentru petrecere. În Joia Verde nu se lucrează pentru a ține departe calamităţile naturii, dar și bolile și nenorocirile casei.

Povestea sărbătorii este legată de istoria satului, care a început sã se scrie în anul 1825, când Mihai Sturza Vodă a donat Mănăstirii Probota patru familii de rromi meșteșugari, pricepuți în prelucrarea fierului, cornului și lemnului. Numele satului vine de la gulie, legumă cultivată mai ales de călugării de la Mănăstirea Probota, aflată în apropiere. Pentru că la Paște ei cântau sau munceau, nu puteau să se bucure de tradiționala sărbătoare, alături de familie. Ca urmare, Sfatul Bătrânilor a hotărât ca rromii din Gulia să petreacă Paştele aşa cum se cuvine, alături de familie, în prima joi ce urmează după Învierea Domnului. Așa a apărut Joia Verde sau Paștele țiganilor, preluat de multe alte comunități de etnici din Moldova.

Tot acum este obiceiul să se lege cununii în stil țigănesc - fetele mai frumoase sunt „furate” de viitorii miri şi sunt aduse acasă spre dimineaţă. Atmosfera de sărbătoare începe cu dansurile tinerilor și abia spre seară se prind în rînd și bătrânii. Niciodată cei tineri nu dansează alături de vârstnici, în semn de respect. De cele mai multe ori, petrecerile au loc într-o poiană, de unde vine și denumirea de Joia Verde.

De altfel, romii serbează cele mai importante momente din viaţă joia, iar nunţile şi botezurile se fac, de obicei, în această zi, motivat de faptul că sâmbăta şi duminica ţiganii, lăutarii în special, au de lucru la petrecerile altora. Ana POP