Un vatman a refuzat să-i comunice unui nevăzător când ajunge la staţia dorită

Mai mult, cei din dispeceratul operatorului de transport au sugerat că ar fi bine ca persoana cu dizabilităţi să umble însoţită, omiţând că acesta este un drept, nu şi o obligaţie!

„Pădure fără uscături nu există”, spune o vorbă românească, iar din păcate Compania de Transport Public nu duce lipsă de angajaţi care, prin atitudinea lor, pun într-o lumină nefavorabilă activitatea unui societăţi care se străduieşte zi de zi să-i  transporte pe ieşeni acolo unde aceştia trebuie să ajungă. Este cazul unui vatman, care a dat dovadă de o totală lipsă de empatie faţă de o persoană cu dizabilităţi, atunci când a fost solicitat să o ajute să ajungă la destinaţie. Concret, este vorba de un episod care a avut loc miercuri seara. Ateneul Naţional din Iaşi a oferit persoanelor nevăzătoare ocazia de a asista la proiecţia unui film destinat strict acestei categoriii, cu descrieri ale imaginilor şi acţiunilor. După vizionarea filmului, o persoană nevăzătoare a fost condusă la tramvaiul 11, în Rondul din Tătăraşi Nord, punct din care aceasta se descurca să ajungă singură acasă, având în vedere că ştie foarte bine staţia şi traseul din apropierea casei şi se deplasa cu ajutorul bastonului alb. Totuşi, dat fiind faptul că tramvaiul nu era dotat cu difuzor care să anunţe staţiile, un însoţitor al persoanei nevăzătoare a rugat vatmanul să îi spună celei din urmă când ajunge în staţia dorită. „La refuzul vehement al vatmanului după mai multe insistente, colegul nostru a apelat numărul de telefon afişat în tramvai (TelVerde) unde i s-a spus că legea obligă persoana nevăzătoare să circule însoţită. Admitem faptul că astfel de situaţii sunt izolate, iar Asociaţia Nevăzătorilor din Iaşi nu doreşte sancţionarea vatmanului sau a dispecerului de la TelVerde întrucât considerăm că o schimbare pe termen lung şi îmbunătăţirea calităţi serviciilor oferite călătorilor presupune instruirea conducătorilor mijloacelor de transport şi a celorlalţi colegi cu privire la particularităţile anumitor categorii de călători (persoane cu dizabilităţi, vârstnici, mame cu copii în cărucior, vizitatori ai oraşului etc). De asemenea, solicitam companiei de transport să porneasca difuzoarele din mijloacele de transport şi să monitorizeze funcţionalitatea acestora”, spun cei de la Asociaţia Nevăzătorilor din Iaşi, care au făcut public incidentul.

Însoţitorii, plătiţi cu salariul minim pe economie

Aceştia mai afirmă că persoanele cu dizabilităţi au dreptul să fie însoţite, nu însă şi obligate. De asemenea, norma de lucru a unui însoţitor, plătit cu salariul minim pe economie, este de opt ore de zi, prin urmare nevăzătorii sunt nevoiţi să se descurce singuri în unele momente ale zile. „De fiecare dată am abordat astfel de probleme axându-ne pe construirea unui cadru de colaborare şi campanii de conştientizare (dovadă fiind acţiunile noastre de conştientizare desfăşurate online şi în comunitate) precum şi exprimarea disponibilităţii de a ne implica în activităţi care să sprijine pregătirea personalului din CTP să răspundă nevoilor călătorilor cu dizabilităţi”, au mai spus membrii asociaţiei. Dan CONSTANTINESCU