România, în Schengen. Predoiu, în noaptea de Revelion la punctul de trecere a Frontierei Giurgiu – Ruse / video - MOMENT ISTORIC în prima zi a lui 2025

S-au deschis granițele și țara noastră a intrat oficial în spațiul Schengen. Pe 31 decembrie 2024 a fost ultima zi în care România a mai avut controale la trecerile terestre de frontieră.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a mers la miezul nopții în vama de la Giurgiu pentru a trece granița în Bulgaria, după intrarea în Schengen. Este un moment istoric. Vorbim despre un beneficiu major pentru economia noastră şi călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care locuiesc şi călătoresc în UE. Victoria îi aparține lui Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.

Participarea ministrului Afacerilor Interne, Cătălin PREDOIU, la activitatea de celebrare a eliminării controlului la frontiera terestră a României cu Bulgaria, ca urmare a intrării în spațiul Schengen. Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu – Ruse:

Succesul lui Cătălin Predoiu

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost principalul arhitect al acestui progres, coordonând o muncă intensă și complexă alături de echipa sa. Într-o declarație pentru DC News, Cătălin Predoiu a subliniat importanța acestui moment:

„Aș dori să le mulțumesc tuturor cetățenilor români pentru răbdarea pe care au avut-o cu noi până când acest rezultat a fost realizat. Este foarte important că am reușit să ne atingem acest obiectiv pentru că aduce nu doar avantaje economice, nu doar confort în trecerea frontierei de către cetățeni, de către transportatori, dar aduce și demnitate pentru poporul român.

Este o probă a faptului că ne-am reprezentat ferm interesele și am negociat bine acest dosar, cu răbdare și migală. A fost o muncă de echipă în care au intrat foarte multe instituții: Ministerul de Interne, Președinție, Guvern, premier, Ministerul Afacerilor Externe, Poliția Română, Poliția de frontieră - toată lumea a pus umărul. Iată că, în acest fel, am reușit să ne atingem obiectivele!”, a zis ministrul.

Eforturi susținute și provocări depășite

Cătălin  Predoiu a demonstrat o viziune strategică și o determinare constantă în gestionarea unuia dintre cele mai complexe dosare ale României. Au fost negocieri bine gândite, însoțite de argumente solide și o diplomație discretă, dar eficientă. Fără determinarea ministrului, aderarea completă a României la Schengen ar fi rămas, cel mai probabil, un obiectiv îndepărtat. Acest succes demonstrează că, prin implicare personală și o abordare bine structurată, provocările de lungă durată pot fi depășite.

„Au fost dificultăți de tot felul - în primul rând din teren - pentru combaterea migrației ilegale și pentru perfecționarea protecției frontierei. Aceasta a fost baza dosarului. Apoi a urmat o muncă diplomatică, migăloasă, de restartare, de repornire a dialogului pe acest dosar, în vara anului trecut, de recâștigarea încrederii reciproce între miniștrii în primul rând - partea austriacă - dar și cu ceilalți miniștri din Europa. A fost o muncă de a conștientiza toată lumea că este un dosar important nu doar pentru România și Bulgaria, ci pentru toată Europa. Solidaritatea europeană funcționează și atunci când avem argumente, putem obține protejarea intereselor noastre”, a zis Cătălin Predoiu pentru DC News.

Cătălin Predoiu a reușit să transforme o situație blocată într-o victorie istorică pentru România, punând bazele unor beneficii semnificative pentru cetățeni, economie și statutul european al țării noastre. Aderarea la Schengen este, fără îndoială, un rezultat al eforturilor sale susținute și al angajamentului său de a reprezenta cu fermitate interesele naționale.

„A fost o muncă în etape. Am lucrat alături de o echipă inteligentă, foarte bine pregătită și dedicată. Aș dori să-i menționez pe Beatrice Drăghiciu, consilier de stat, negociator secund, apoi Cătălin Necula, secretar de stat care a coordonat partea de reglementări Schengen, Nușa Coman din minister, Cornel Coman, inspector general al Poliției de frontieră, Bogdan Despescu și mulți alți colegi. Le mulțumesc tuturor. A fost un parcurs care s-a desfășurat în etape, pe un plan pe care l-am adaptat din mers. Au fost întâlniri foarte multe, au fost foarte multe drumuri în Europa, dintr-o capitală în alta, discuții oficiale și neoficiale, informale și formale, argumentații în permanență”, ne-a mai zis Cătălin Predoiu. 

Decizia marchează un moment de referință pentru România, demonstrând solidaritatea europeană și recunoașterea eforturilor țării noastre de a îndeplini standardele Schengen. Din 2025, românii vor beneficia de circulație liberă și de o integrare economică mai profundă în UE.

„A fost un complex de lucruri pe care le-am desfășurat fără să ne oprim vreo clipă, fără să vorbim prea mult de ele pentru a nu le pune în pericol. Cel mai greu lucru a fost că nu puteam spune cât progresam, unde progresam, tocmai pentru a ne proteja progresele și pașii mai departe. De aceea am început prin a mulțumi tuturor românilor care au avut răbdare cu noi și ne-au sprijinit!”, a conchis Cătălin Predoiu într-o intervenție pentru DC News.

Beneficii aduse de aderare

Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Pentru cetățeni, efectul este cel al călătoriilor în interiorul țării, fără a fi supuși controalelor la frontieră.

La frontiera aeriană, eliminarea controalelor la frontierele interne are ca rezultat zboruri Schengen similare celor interne. În perspectivă, la frontierele terestre infrastructura punctelor de trecere a frontierei va fi desființată, astfel că trecerea frontierelor interne va fi asemănătoare unei călătorii în interiorul țării.

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora și prin orice loc iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitată în timp din motive de ordine publică sau securitate națională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen, în conformitate cu regulile uniforme prevăzute de Codul Frontierelor Schengen.

Libertatea de mișcare a cetățenilor statelor membre reprezintă beneficiul adus de aderarea la spațiul Schengen fără ca acesta să fie înțeles ca un drept absolut

Odată cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țărilor implicate, prin eliminarea verificarilor asupra persoanelor la trecerea frontierei de stat.

Astfel, se impune o cooperarea transfrontalieră, în special prin înființarea serviciilor comune ale poliției, vămii și poliției de frontieră (în cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care să aibă ca scop protecția propriilor cetățeni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistența operativă reciprocă și schimbul direct de informații între forțele de poliție precum și supravegherea și urmărirea transfrontalieră a infractorilor reprezintă mijloace de luptă împotriva terorismului, crimei organizate, traficului de ființe umane și a imigrației ilegale. În același timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care să asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.