Problemele de sănătate mintală sunt la fel de reale ca bolile fizice

 

 

Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS) descrie sănătatea mintală ca fiind „o stare de bine în care fiecare persoană îşi realizează propriul potenţial, poate face faţă tensiunilor normale ale vieţii, poate lucra cu folos şi productiv şi este capabilă să contribuie la rândul ei la dezvoltarea comunităţii din care face parte”.

Uneori, termenul de „sănătate mintală” se referă la absenţa unei afecţiuni psihice. OMS subliniază însă că sănătatea mintală este „mai mult decât absenţa tulburărilor mintale sau a dizabilităţii”. „O sănătate mintală optimă nu înseamnă doar să evitaţi tulburările psihice, ci şi să vă îngrijiți de fericirea şi de starea dumneavoastră de bine! Fiecare dintre noi este expus riscului de a dezvolta o problemă de sănătate mintală, indiferent de vârstă, sex, venit sau etnie. Contextele sociale şi financiare, factorii biologici şi stilul de viaţă influenţează sănătatea mintală”, susține dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.

Primul ajutor în sănătatea mentală se referă la acordarea unui suport emoțional persoanelor din jurul nostru – prieteni, colegi, membri ai familiei – care trec prin dificultăți emoționale. Acesta presupune mai întâi de toate să le arătăm empatie și compasiune!

Sănătatea mintală depinde de echilibrul delicat dintre mai mulţi factori - biologici: predispoziţie genetică, compoziția substanţelor chimice de la nivelul creierului; sociali: sprijin social, prieteni; economici şi de mediu: statut social şi condiţii de viaţă; experienţe de viaţă neplacute în copilărie - traume, abuzuri; experienţe legate de boli cronice existente - cancer, diabet.  

Atunci când experimentați una sau mai multe dintre următoarele stări sau comportamente putem vorbi despre un semn de avertizare timpurie a unei probleme de sănătate mintală: vă simţiți neajutorați sau fără speranţă; trăiți sentimente de vinovaţie; simţiți că nimic nu mai contează pentru dvs; v-ați pierdut interesul faţă de hobby-uri sau alte activităţi anterior plăcute; plângeți mult, fără vreun motiv anume;

Treptat, începeți să vă izolați de ceilalţi; simţiți o stare de confuzie, uitaţi des; aveți foarte puțină energie; simţiți o stare de îngrijorare, panică sau simţiți o frică foarte puternică; sunteți irascibili; vă enervați usor, ţipați, sunteți ostili sau agresivi;

treceți brusc de la o dispoziţie la alta, ceea ce determină probleme de relaţionare;

auziți voci sau vedeți imagini pe care ceilalţi din jurul dvs. nu le percep; credeți că ceilalţi din jur conspiră împotriva dvs; vă simţiți incapabili să faceți faţă problemelor şi activităţilor zilnice; au apărut schimbări importante în obiceiurile legate de alimentaţie şi somn; consumați droguri, fumați, beți mai mult ca de obicei; vreți să vă faceți rău sau să faceți rău celor din jur; vă gândiți la moarte sau aveți intenţia de a vă sinucide. „Pe parcursul vieţii, dacă o persoană are o problemă de sănătate mintală, gândirea, dispoziţia şi comportamentul acesteia pot fi afectate. Cu cât aveți mai multă grijă de dumneavoastră, cu atât o să predomine mai mult starea de bine. Problemele de sănătate mintală nu sunt rezultatul unor slăbiciuni personale, al lipsei de caracter sau al lipsei de educaţie”, consideră dr. Nechita.

Oamenii cu conexiuni familiale sau sociale puternice sunt mai sănătoşi

În opinia psihiatrului de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași, există câteva activități de îngrijire personală care pot ajuta în îmbunătățirea sănătății mintale.

Tratați-vă cu bunătate şi respect şi evitați autocritica. „Făceți-vă timp pentru hobby-urile şi proiectele preferate şi lărgiți-vă orizontul de cunoaștere. Este indicat să petreceți mai mult timp în natură; meditați, faceți exerciţii de relaxare, rugați-vă”, spune medicul.  

Oferiți din timpul şi energia dvs. pentru a ajuta pe altcineva, păstrând, totuși, niște limite. „Vă veți simţi bine atunci când faceți ceva tangibil pentru a ajuta pe cineva aflat într-o situaţie dificilă. În plus, este o modalitate excelentă de a cunoaște oameni noi”, precizează dr. Nechita.

Învățați cum să fiți rezilienți la stres. „Ȋnţelegeți că lucrurile în viaţă nu se întâmplă mereu în favoarea dumneavoastră și adaptați-vă situaţiei, rămânând pozitivi, cu speranţa că veți găsi o rezolvare în timp, chiar dacă pe moment nu o vedeți. Această abilitate, denumită reziliență, este o caracteristică a unei sănătăţi psihice puternice. În plus, vă permite revenirea din evenimentele neplăcute, reuşind să rămâneți concentrați, flexibili şi productivi în acţiunile pe care le întreprindeți”, spune medical ieșean.

Este bine de ştiut că oamenii care au conexiuni familiale sau sociale puternice sunt, în general, mai sănătoşi decât cei care nu au o reţea de sprijin. „Decideți ce vreți să realizați din punct de vedere academic, profesional şi personal şi stabiliți paşii de care aveți nevoie pentru a vă atinge obiectivele. Ţintiți sus, însă fiți realiști şi nu vă suprasolicitați. Veți avea un sentiment extraordinar de realizare pe măsură ce progresați în proiectele dvs”, apreciază medicul.

Petronela Nechita ne mai recomandă să nu ne fie teamă să apelăm la ajutorul unui  psiholog sau medic psihiatru, pentru că nu este este o dovadă de slăbiciune, ci, din contra, de putere. „Sănătatea mintală reprezintă starea noastră de bine, starea emoţională, starea psihică şi cea socială, și afectează modul în care gândim, simţim şi acţionăm. De asemenea, sănătatea noastră mintală ne ajută să gestionăm stresul, să relaţionăm cu ceilalţi şi să facem alegeri în viaţă. Sănătatea mintală este importantă în fiecare etapă a vieţii, de la copilarie şi adolescenţă până la maturitate. Așadar, este important să rețineți că tratamentul tulburărilor mintale este eficient, iar persoanele care primesc îngrijire adecvată se pot vindeca în totalitate sau pot obține o remisie completă a simptomelor şi pot trăi o viaţă împlinită”, a concluzionat dr. Petronela Nechita.

Laura RADU