Comoara geotermală de sub București și Ilfov. Cine se adapă din ea și cine o ignoră

 

 România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea.

Deocamdată însă, nici Ilfovul, nici Bucureștiul nu fac pași în această direcție, mai mult decât câteva planuri vechi, pe hârtie. Doar Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, aripa din Balotești, folosește resursa geotermală pentru încălzire, în timp ce o companie din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mari complexe „spa” din această parte a Europei, valorificând ape geotermale din zonă.

Ce resurse termale există în subsolul Capitalei

Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societăţii Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală. Ștrandul între timp a fost însă abandonat, odată cu intrarea în insolvență a companiei.

În 2009, ministrul de atunci al Turismului, Elena Udrea, spunea că Bucureștiul stă pe un izvor de apă termală care nu este valorificat, motiv pentru care Capitala ar putea fi transformată într-o adevărată destinație pentru turism balnear. De atunci și până azi, singurul lucru care s-a concretizat a fost că la începutul anului 2016 s-a deschis Therme, unul dintre cele mai mari centre de „wellness” din Europa.

Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă.

Calitățile apelor geotermale în principalele bazine din România

Parametri	Unitate de măsură	Oradea	Borș	Beiuș	Câmpia de Vest	Valea Oltului	Nordul Bucureștiului
Suprafață	km²	7	12	47	2.500	10	300
Adâncime	km	2,2-3,2	2,4-2,8	2,4-2,8	0,8-2,1	2,1-2,4	2,0-3,2
Exploatări	Total	15	6	3	88	4	18
Temperatura	°C	70-105	120	84	50-90	70-95	51-84
Rezerve timp de 20 de ani	MW/zi	570	110	52	4.700	300	840
debit	L/s	4-20	10-15	4-12	4-18	12-25	22-28

*sursa: CJ Ilfov

Datorită calităților rezervorului, resursele geotermale din pământul din nordul Bucureștiului ar putea fi utilizate pentru încălzire și prepararea apei calde pentru consum, în imobile rezidențiale, servicii sociale, cum ar fi spitale, școli sau grădinițe, dar și în sectorul industrial sau în sere.

Ce planuri există pentru bazinul de ape geotermale București Ilfov

Discuțiile privind apele geotermale s-au poticnit în ultimii ani. Investițiile în această resursă, la nivelul județului Ilfov, sunt inexistente. Asta chiar dacă în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov, care datează chiar dinaintea pandemiei, figurează două proiecte importante.

Primul face referire la valorificarea resurselor geotermale din județul Ilfov pentru încălzirea locuințelor. Proiectul ar costa aproximativ 100 de milioane de euro și de el ar beneficia aproximativ 8.000 de apartamente și gospodării din Otopeni, Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov și Gruiu. În urma acestui proiect, s-ar reduce cu până la 75% consumul de energie termică din surse convenționale și s-ar reduce costurile consumatorilor pentru energie termică cu 40%.

Un alt obiectiv vizează valorificarea resurselor geotermale pentru dezvoltarea sectorului turistic balnear. Bugetul pentru acest proiect ar trebui să fie de 53 de milioane de euro și vizează extinderea și modernizarea capacității Institutului de Geriatrie Ana Aslan, prin dezvoltarea facilităților de servicii turistice balneare și valorificarea resurselor geotermale existente. Astfel, Institutul ar avea parte de o capacitate de cazare și tratament de 100 de locuri și ar crea cel puțin 50 de locuri de muncă.

În ambele cazuri termenul limită pentru pregătirea proiectului este 2022, iar potrivit documentului execuția lucrărilor ar trebui să fie efectuată până în 2027.

Proiectele zac însă în sertar și în ziua de azi, deși ar fi putut fi o oportunitate foarte bună pentru autoritățile ilfovene să acceseze fonduri europene, mai ales în contextul PNRR-ului și al reorientării către energia verde. Singura investiție în acest domeniu se învârte în jurul spitalului SRI, secția din Balotești. În bugetul pe anul 2022, CJ Ilfov a prevăzut o sumă de 470.000 de lei pentru lucrări de eficientizare a sistemului de termoficare, dar și documentația obținerii licenței de exploatare la Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu din Balotești.

Ce s-a făcut până acum cu apele termale din nordul Capitalei

Spitalul SRI este cel mai important proiect de stat din zona bazinului geotermal București Nord. În urma unui proiect în valoare totală de peste 9,7 milioane de lei, din care aproximativ 6,5 milioane lei au fost granturi SEE și 3,2 milioane de lei de la Fondul de Mediu și CJ Ilfov, spitalul a trecut, de la o centrală pe gaze, la una pe ape geotermale.

Totul a fost posibil după ce a fost reabilitată o sondă din Balotești, la care s-a adăugat instalarea unei pompe geotermale, construcția unei centrale geotermale, dar și a unui rezervor de 500 de metri cubi. Pe lângă încălzire, sistemul de apă geotermală de la Spitalul SRI este folosit și medical, pentru recuperare terapeutică. Utilizarea acestui tip de energie aduce mai multe avantaje, cum ar fi protecția mediului înconjurător, dar și un cost de producție mult mai scăzut decât prin sursele convenționale.

Surse din cadrul Consiliului Județean Ilfov susțin însă că la investiția de la Spitalul SRI din Balotești nu merg toate chiar pe roz. Asta din cauza faptului că apa uzată termic este deversată la suprafață, în loc să fie trimisă înapoi în pământ, printr-o sondă de reinjectare. Acest lucru este necesar întrucât apa din perimetrul Ilfov conține mult sulf, spre deosebire de cea din alte perimetre, unde este mai aproape din punct de vedere chimic de apa normală. Un alt motiv ar fi că reinjecția ar asigura că zăcământul de sub pământ nu va sărăci în minerale. Tocmai din aceste motive este nevoie de investiția prevăzută în bugetul pe acest an al CJ Ilfov.

Un proiect mai vechi al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) încearcă să urmeze pașii făcuți de SRI la Spitalul din Balotești. Cei de la CNAB au obținut chiar și două licențe de explorare din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și au deschis un proiect în valoare de peste 3,7 milioane de lei pentru înlocuirea uneia dintre centralele termice ale Aeroportului Otopeni cu o centrală geotermală care, în prima fază, ar trebui să asigure încălzirea zonei tehnice aeroportuare. Licitația a fost însă anulată de două ori de conducerea CNAB din cauza faptului că nu s-a prezentat niciun operator, cel mai probabil din cauza caietului de sarcini scris greșit, după cum notează Buletin de București.

De departe cel mai de succes proiect în ceea ce privește apele geotermale este însă centrul de spa Therme de la Balotești, care aparține grupului austriac A-Heat. De altfel, aici au fost săpate și ultimele puțuri în bazinul geotermal din nordul Capitalei, la o adâncime de 3,1 km. Ele aduc ape geotermale cu temperaturi de 81 de grade Celsius. Tot proiectul inițial a costat 29,5 de milioane de euro, la care statul român a contribuit cu 6,6 milioane.

Deși spa-ul a stat închis mai bine de un an din cauza pandemiei de Covid, proprietarii vor să investească alte 50 de milioane de euro în următorii cinci ani, în extinderea și dotarea centrului. În total, din 2016 și până în prezent, Therme a primit 4 milioane de vizitatori, din care mai bine de un sfert au fost turiști străini.

Ar putea apele geotermale să rezolve problemele de termoficare?

Una dintre marile probleme ale Bucureștiului este cea legată de sistemul de termoficare. În vara anului trecut, consilierii generali PSD au propus un proiect pentru ca apa geotermală să fie injectată direct în CET Casa Presei. Astfel, zic ei, ar fi putut fi asigurat agentul termic pentru 10% din locuitorii Capitalei și ar fi scăzut costurile cu până la 15%.

Chiar dacă pare un proiect SF la ora actuală, încălzirea cu agent termic produs de apele geotermale este realizabilă, potrivit Diagramei Lindal, întrucât în zona Casei Presei temperatura apei are în jur de 60 de grade Celsius. Cu siguranță valoarea energetică este mult mai mare la Snagov, acolo unde temperatura apei atinge 90 de grade Celsius și unde se poate obține chiar și energie electrică.  Teoretic, bazinul din zona Ilfov Nord s-ar putea preta pentru zonele cu aglomerări și blocuri din Otopeni, Balotești sau Snagov, dar și pentru cartierele din nordul Bucureștiului.

Întrucât apa geotermală este foarte mineralizată și conține elemente chimice care se pot dovedi corozive, este nevoie de investiții. Asta fiindcă, pentru a putea fi folosită în sistemul de termoficare, apa ar trebui să treacă printr-o conductă de aducțiune și printr-o instalație din materiale speciale înainte de a ajunge într-un punct termic. Aici se folosește un schimbător de căldură care preia energia și o transferă într-un agent termic din conductele de distribuție. Așadar, ilfovenii și locuitorii din nordul Bucureștiul nu s-ar bucura la cadă de apă ca la spa, ci de apă încălzită cu cea geotermală.

Exemplul Beiuș, orașul încălzit cu apă geotermală

Dacă în Ilfov autoritățile bat pasul pe loc în dezvoltarea infrastructurii geotermale, în alte zone ale țării apele din subsol au schimbat cu totul traiul localnicilor.

În orașul bihorean Beiuș, la sfârșitul anilor ‘90 s-a descoperit un izvor termal la o adâncime între 1.850 și 2.460 metri și cu temperaturi între 78 și 85 grade Celsius. O firmă islandeză, una din Germania, dar și două firme locale românești au efectuat un studiu de fezabilitate care a dat rezultate încurajatoare.

Proiectul a mers mai departe iar mai multe cartiere din Beiuș au fost racordate la sistemul de încălzire bazat pe ape geotermale. Datorită succesului avut, între anii 2002-2003 a fost forat un al doilea puț la Beiuș, din care se scot ape cu temperaturi de peste 75 de grade Celsius.

În prezent, producţia anuală medie valorificată de energie termică este de circa 17.000 gigacalorii. Apa geotermală extrasă cu pompe este distribuită în patru centrale termice cu schimbătoare de căldură şi în 20 de module, reprezentând puncte termice mobile automatizate. Iar agentul termic pentru încălzire și apă caldă de consum produs de resursa geotermală ajunge în 103 blocuri de locuinţe, trei licee, şcoli generale, grădiniţe, biserici şi sediile instituţiilor publice.

Astfel, prețul gigacaloriei la Beiuș era la sfârșitul anului 2021 de numai 95 de lei, cu TVA inclus. Spre comparație, în București, prețul real este în jur de 860 de lei. O parte din acest cost ar putea fi amortizat, dacă nordul Capitalei și vecinii ilfoveni ar putea folosi resursa geotermală care acum zace neexploatată în subsol.