Credința care unește. Pe drumul speranței, în pelerinajul către Sfânta Parascheva

 * în fiecare an, Iașul devine martorul unor povești de viață incredibile, al unor transformări interioare și al unei solidarități care depășește barierele sociale și culturale * pelerinajul la Sfânta Parascheva este mai mult decât un eveniment religios anual; este o manifestare a spiritului uman în căutarea sensului și a conexiunii

În fiecare toamnă, când frunzele își schimbă culoarea în nuanțe de arămiu și aerul capătă o răcoare blândă, orașul Iași se transformă în epicentrul unui eveniment care transcende timpul și spațiul: pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva. Pentru zeci de mii de credincioși, acesta nu este doar un obicei anual, ci o călătorie profundă a sufletului, o reîntâlnire cu valorile esențiale care le dau sens vieții.

Cunoscut și ca Orașul celor șapte coline, Iașul este un loc în care istoria și modernitatea se împletesc armonios. Cu o moștenire culturală bogată și o atmosferă academică vibrantă, datorată numeroaselor universități, este mai mult decât un simplu oraș; este un simbol al renașterii. Străzile sale pavate, clădirile cu arhitectură impresionantă și parcurile pline de verdeață creează un cadru idilic pentru reflecție și meditație. Monumente precum Palatul Culturii, Teatrul Național și Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” stau mărturie pentru importanța pe care orașul a avut-o și o are în cultura românească. Dar poate cel mai important aspect al Iașului este profundul său caracter spiritual. Cetatea  găzduiește numeroase biserici și mănăstiri, fiecare cu propria istorie și propriile povești. Dintre acestea, Catedrala Mitropolitană ocupă un loc special în inima credincioșilor. Construit între 1833 și 1839, lăcașul impresionează prin dimensiunile sale grandioase și prin frumusețea arhitecturală. Fațada sa neoclasică, coloanele impunătoare și cupolele aurite creează o imagine care inspiră respect și admirație. În interior, picturile murale, icoanele și candelabrele somptuoase contribuie la o atmosferă de sacralitate și liniște.

Sfânta Parascheva. Viața și moștenirea Ocrotitoarei Moldovei

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivat, situat pe malul Mării Marmara. Provenind dintr-o familie înstărită și credincioasă, Parascheva a simțit de tânără chemarea spre o viață dedicată lui Dumnezeu. La doar 10 ani, influențată de cuvintele Evangheliei, a început să își împartă hainele și bunurile celor săraci, spre nedumerirea părinților ei. După moartea părinți, a renunțat la tot ce avea și a plecat în Țara Sfântă, unde a trăit în mănăstiri și a petrecut ani întregi în post și rugăciune. După o viață dedicată credinței și ajutorării celor nevoiași, a trecut la cele veșnice la vârsta de 27 de ani. Moaștele sale au fost descoperite în mod miraculos, rămânând neatinse de trecerea timpului. După mai multe peregrinări prin diferite locuri sfinte, în 1641, domnitorul Vasile Lupu a reușit să le aducă la Iași, ca semn de recunoștință și devotament față de credința ortodoxă. De atunci, Sfânta Parascheva a devenit „Ocrotitoarea Moldovei”, iar moaștele sale au fost și sunt un izvor de speranță și vindecare pentru credincioși.

Pelerinajul la Sfânta Parascheva. Povești și experiențe personale

Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva este unul dintre cele mai mari și importante evenimente religioase din România. În fiecare an, în preajma datei de 14 octombrie, Iașul devine destinația a sute de mii de pelerini, veniți din toate colțurile țării și chiar din străinătate. Tradiția lui este strâns legată de credința în puterea vindecătoare și miraculoasă a Sfintei. Oamenii vin să se roage pentru sănătate, pentru bunăstarea familiei, pentru împlinirea dorințelor sau pur și simplu pentru a mulțumi pentru binefacerile primite. Ceremonia începe cu procesiunea de scoatere a moaștelor din Catedrala Mitropolitană. Racla este așezată într-un baldachin special amenajat în curtea catedralei, unde credincioșii pot veni să se închine. Atmosfera este una solemnă, dar în același timp plină de speranță și emoție. Pe lângă aspectul religios, pelerinajul este însoțit și de o serie de tradiții populare. Mulți pelerini parcurg drumul către Iași pe jos, ca act de penitență și devoțiune. De-a lungul drumului, comunitățile locale îi întâmpină cu ospitalitate, oferindu-le hrană și adăpost. Este un gest care reflectă solidaritatea și spiritul comunitar al românilor.

În aerul răcoros al dimineții de marți, racla a fost scoasă din Catedrală și purtată în procesiune, în murmurul rugăciunilor rostite în șoaptă. Rândul pelerinilor deja număra câșiva kilometri, peste 10.000 de persoane rugându-se la racla făcătoare de minuni. Nimeni nu părea descurajat de așteptare. Pentru mulți, face parte din experiența pelerinajului, un timp de reflecție și introspecție. Maria Ionașcu are  70 de ani, este din Vaslui și vine la pelerinaj de peste 30 de ani. „Fiecare an este diferit, dar sentimentul pe care îl am când ajung în fața raclei este mereu același. Simt o pace interioară și o bucurie care nu pot fi descrise în cuvinte”, a spus femeia. Mihai e un tânăr de 25 de ani, din Constanța. „Am venit să-i mulțumesc Sfintei Parascheva pentru că mama mea s-a însănătoșit după o boală grea. Cred că rugăciunile noastre au fost auzite”, a mărturisit el cu emoție. În așteptarea închinării, atmosfera era una de comuniune și solidaritate. Oamenii și-au oferă unii altora ceai cald, sandvișuri sau pur și simplu o vorbă bună. În ciuda oboselii, fețele pelerinilor radiau de speranță.

Impactul asupra comunității și indivizilor

Pentru Iași, pelerinajul are un impact semnificativ, atât din punct de vedere economic, cât și social. Hotelurile și pensiunile sunt pline, restaurantele și cafenelele sunt aglomerate, iar comercianții locali își vând produsele tradiționale: icoane, lumânări, obiecte artizanale. Dar dincolo de aspectul material, are un efect profund asupra comunității. Este un moment în care oamenii se reunesc, își reînnoiesc legăturile și își reafirmă valorile comune. Voluntarii se implică în organizare, asigurându-se că pelerinii au tot ce le trebuie. Biserica oferă asistență spirituală și sprijin celor care au nevoie.

Pentru indivizi, pelerinajul poate fi o experiență transformatoare. Mulți simt că își regăsesc echilibrul interior, că primesc răspunsuri la întrebările care îi frământă sau că își întăresc relația cu divinitatea. Studiile arată că participarea la astfel de evenimente colective poate avea beneficii asupra sănătății mentale și emoționale, reducând stresul și anxietatea.

* * *

În timpuri dominate de tehnologie, informație rapidă și individualism, rolul credinței este adesea subestimat. Cu toate acestea, pentru milioane de oameni, credința rămâne un pilon central al existenței lor. Ea oferă un sens, un scop și un cadru moral în care își pot desfășura viața. Pelerinajele, cum este cel la Sfânta Parascheva, sunt dovada vie a faptului că oamenii caută în continuare conexiuni spirituale profunde. Ele oferă o alternativă la superficialitatea și materialismul care domină adesea societatea modernă. Prin participarea la astfel de evenimente, oamenii își reafirmă identitatea spirituală și își consolidează sentimentul de apartenență la o comunitate. Sociologii și psihologii au început să acorde o atenție sporită acestor fenomene, recunoscând importanța lor în menținerea echilibrului social și personal. Credința și practicile religioase pot contribui la creșterea rezilienței, la promovarea valorilor pozitive și la întărirea legăturilor interumane.

Maura ANGHEL