Iarna fără zăpadă distruge jumătate din agricultură

Iarna deosebit de caldă, cu secetă în sol şi lipsa zăpezii deasupra acestuia, îi îngrijorează deopotrivă pe cultivatorii de cereale şi pe pomicultori. Pe fondul temperaturilor ridicate, pomii au început deja să înmugurească în marile bazine fructifere ale ţării, iar din cauză că solul are mai puţin de 10% din apa necesară, toate culturile de câmp, de la grâu şi porumb la legume şi cartofi, sunt deja în pericol. O eventuală ninsoare abundentă ar fi benefică pentru culturile pământului, dar în acelaşi timp ar fi devastatoare pentru pomii şi plantele deja înmugurite, avertizează reprezentanţii agricultorilor, contactaţi de Jurnalul.

„Pomii au început deja să se umfle şi chiar unii muguri au plesnit, mai ales la cei timpurii, cum sunt caişii, piersicii şi cireşii. Dacă vine ger peste aceşti muguri, cultura ar putea fi compromisă până la 100%”, afirmă Vasile Costache, agricultor din Lunguleţu, judeţul Dâmboviţa (unul dintre marile bazine de legume şi fructe ale ţării). „Dacă nici în februarie nu va ploua, toată agricultura va fi terminată. Chiar acum sunt într-o grădină, încerc să pun cartofi - niciun pic de udătură nu e în pământ. Nu ştiu cum o să se descurce legumicultorii”, a mai spus Vasile Costache.

Cât despre culturile de cereale însămânţate în toamnă, acestea sunt vulnerabile nu numai din cauza secetei, ci şi a rozătoarelor, care pot ajunge mai uşor la plantele neprotejate de stratul de zăpadă.

 

O zăpadă în primăvară ne-ar lăsa fără fructe

„Marea noastră temere este să nu vină o zăpadă în martie-aprilie, cum s-a mai întâmplat în câţiva din anii trecuţi. O brumă, o zăpadă şi temperaturi negative peste pomii deja înfloriţi ne va lăsa fără producţia de fructe”, a declarat Ion Oprea, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Legume şi Fructe (APLF). El a menţionat că şi culturile de câmp sunt în mare pericol, pentru că pornirea în vegetaţie a acelor plante, fără protecţia zăpezii, ar expune cultura atât secetei, cât şi unui eventual îngheţ în atmosferă.

Cum ar trebui să evolueze vremea, ca să nu se compromită plantaţiile? Ar fi periculos dacă ar ploua sau ar ninge dintr-odată, cu îngheţ peste noapte, pentru că s-ar crea fenomenul de pojghiţă şi ar duce la asfixierea plantelor în sol. Bine ar fi să avem mai întâi ploi, apoi căderi line de zăpadă, ca să se formeze acea plapumă peste plante, pentru ca acestea să poată să vegeteze peste iarnă, spun specialiştii.

 

Seceta, la cote record

„Cantităţile de precipitaţii mult reduse. La acest moment, vorbim pentru cele două decade din luna ianuarie de o cantitate medie de numai 2,8 litri/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă”, a declarat Elena Mateescu, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). „Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă”, a atenţionat oficialul ANM.

 

 

Grâul are tulpini de numai cinci centimetri în această perioadă, când trebuia să fie de două ori mai înalt.