Modalitatea prin care securitatea supraveghea vacantele studentilor. Celebrul caz al taberei cu 600 de tineri romani si straini, de la Slanic Moldova

 Securitatea comunista controla societatea romaneasca din toate punctele de vedere. O atentie deosebita era acordata si vacantelor elevilor si studentilor, grija sistemului represiv fiind aceea de a nu fi organizate actiuni ostile care sa puna in pericol oranduirea socialista.

In fiecare judet erau transmise de catre Directia I din cadrul Ministerului de Interne un indrumar cu privire la modul de actiune in astfel de situatii.

Pornind de la premisa ca tanara generatie este "viitorul insusi al natiunii noastre", Securitatea isi propunea "sa cunoasca si sa previna" participarea acestora la "evenimente nedorite". Daca totusi aveau loc, urma sa se actioneze pentru curmarea lor si pentru recuperarea "din punct de vedere moral, politic si social" a tinerilor implicati.

"In acest context trebuie sa avem in vedere si perioada vacantelor, cand concentrarile mari de tineri pot constitui medii vulnerabile, expuse influentei unor elemente ostile, situatii in care apar unele particularitati ce impun masuri de un anumit gen", se sustinea intr-un astfel de indrumar transmis in judete, in anul 1976.

Foto: captura document CNSAS

Se sustinea ca in anul precedent (1975), au fost prezenti in taberele organizate la Costinesti, Busteni, Izvorul Muresului, Paraul Rece si Navodari, peste 70.500 de tineri romani si circa 11.000 de straini. Indrumarul preciza ca era foarte importanta selectionarea unor surse "care dispun de reale posibilitati si calitati pentru realizarea sarcinilor de supraveghere informativa" a tinerilor care erau prezenti in vacante. Toate aceste surse trebuiau raportate Directiei I-a "cu parole de stabilire a legaturii, cu cel putin cinci zile inainte de inceperea seriei".

Exista si obligatia stabilirii unor "surse" si in cadrul profesorilor care participau la simpozioane, colocvii, seminarii, ca caracter national sau international, care trebuiau raportate cu 20 de zile inaintea inceperii actiunilor respective. "In cazul persoanelor care fac obiectul urmaririi informative speciale, se va actiona prin toate mijloacele pentru prevenirea trimiterii lor in aceste locuri, iar in situatiile in care acest lucru nue ste posibil, vor fi raportate Directiei I-a cu cel putin 5 zile inaintea inceperii seriei", se mai sustinea in indrumar.

"Masuri operative" in tabara de la Slanic Moldova

In documentul declasificat este dat ca exemplu modul cum a actionat Inspectoratul Judetean Bacau in cadrul taberei studentesti de iarna de la Slanic Moldova, unde au fost in vacanta 600 de studenti din mai multe centre universitare. Dintre acestia, 70 au fost studenti straini, printre care patru sirieni, patru egipteni, sapte yemeniti, cinci libanezi si trei israelieni. 

 

Securitatea judeteana a luat mai mult masuri "pentru prevenirea unor eventuale actiuni de natura sa puna in pericol securitatea statului sau sa prejudicieze prestigiul tarii": s-a constituit o grupa operativa formata din lucratori de securitate si militie; studentii straini au fost "dispersati" in toate cele opt vile puse la dispozitie, impreuna cu studenti romani si "surse ale noastre"; s-a folosit o echipa de filaj si a fost "infiltrat" pe langa studentii straini un ofiter care cunostea limba engleza, "in scopul cunoasterii directe a preocuparilor si intentiilor lor".

De asemenea, "s-a purtat o discutie cu studentii israelieni, prilej cu care li s-a atras atentia asupra conduitei si comportarii, evitarii contactelor directe cu studentii arabi, pentru prevenirea unor eventuale provocari". Au fost sporite masurile de paza si ordine in statiune, "acordandu-se o atentie deosebita vilelor unde erau cazati studenti cunoscuti cu pozitie suspecta".

Incidente cu studentii straini

In urma aplicarii acestor masuri, se sustinea ca au fost prevenite producerea unor incidente. Astfel, doi studenti sudanezi de la Institutul Politehnic Galati ar fi intentionat sa provoace pe studentii israelieni. De asemenea, unii studenti sirieni ar fi incercat sa provoace disensiuni intre romani si studentii straini aflati in tabara. "Pentru a preveni o astfel de actiuni, studentii arabi au fost grupati la o masa, in apropierea conducerii taberei, fiind incadrati cu retea si ofiteri desemnati sa-si petreaca revelionul cu sotiile in acel loc. Desi acestia s-au dedat la unele discutii provocatoare, nu s-a ajuns la conflicte, incidentul fiind aplanat in faza incipienta", se mai sustine in documentul declasificat.

Pornind de la aceste exemple, sefii Securitatii recomandau acordarea unei atentii deosebite "tematicii informatiilor" pe care reteaua trebuia sa le caute si anume: instigarea unor tineri la savarsirea de fapte antisociale; intentia de evaziune a unor tineri prin stabilirea de relatii cu cetateni straini; raspandirea de inscrisuri cu continut dusmanos; difuzarea ori vehicularea de materiale cu continut dusmanos, mistic sau pornografic; comentarii cu caracter tendentios ori calomnios transmise in emisiunile unor posturi de radio straine.

"Este necesar ca toti ofiterii care lucreaza in aceste probleme sa inteleaga ca vacantele nu trebuie sa insemne o scadere a intensitatii muncii ci mentinerea la nivel ridicat a volumului si calitatii informatiilor, diversitatea continua a masurilor si metodelor muncii organelor noastre", se mai precizeaza in "indrumarul" din anul 1976.