România nu va intra în Schengen înainte de anul 2025

* Comisia Europeană, împreună cu Preşedinţia spaniolă a UE, au jucat „cartea compromisului” în relaţia cu Austria, care şi-a impus şi de această dată punctul de vedere, obţinând ceea ce îşi dorea: o amânare a intrării României şi Bulgariei până în 2025

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP) a declarat, luni, că intrarea României în spaţiul Schengen pe cale aeriană şi maritimă reprezintă un pas înainte, dar nicidecum „o mare realizare", iar actuala Putere vrea să prezinte „un mare eşec” drept „o uriaşă victorie”. „Intrarea în Schengen pe cale aeriană şi maritimă este un pas înainte, dar nicidecum o mare realizare! Totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinţei pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria şi Olanda au blocat extinderea pentru noi şi vecinii bulgari, dar în aceeaşi şedinţă au acceptat intrarea Croaţiei în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023. Ce s-a întâmplat de atunci până pe 30 decembrie 2023, când, printr-o procedură scrisă, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, în doar câteva ore, acceptarea parţială a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen? Au existat împrejurări care au schimbat cursul evenimentelor şi ele trebuie privite ca un tot întreg”, a scris Tomac, pe Facebook.

Potrivit acestuia, Guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între Bucureşti şi Sofia pe acest dosar a fost "superficială". Europarlamentarul a amintit, totodată, că Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021 - 2023. „La Bucureşti, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esenţial, pentru a determina Austria să renunţe la blocajul împotriva României. Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-şi schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară şi mai eficient de gestionat de toţi ceilalţi actori implicaţi. Austria a trebuit să-şi schimbe tonul şi pentru că a rămas singură. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunţat la această abordare. Deşi, chiar şi în ianuarie 2023, se angaja, alături de Nehammer ca Schengen-ul să nu se extindă prea curând. Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atât de rigidă este simplu: premierul Mark Rutte se pregăteşte să devină în 2024 secretar general NATO şi nu poate obţine consensul tuturor celor 30 de state membre, având o abordare inflexibilă în UE în relaţia cu doi aliaţi NATO de pe Flancul estic”, a completat liderul PMP.

Eugen Tomac a menţionat că, pe fondul acestor două aspecte politice importante, Comisia Europeană, împreună cu Preşedinţia spaniolă a UE, au jucat „cartea compromisului” în relaţia cu Austria, care şi-a impus şi de această dată punctul de vedere, obţinând ceea ce îşi dorea: o amânare a intrării României şi Bulgariei până în 2025. „S-a decis ca printr-o procedură scrisă, nu o reuniune JAI cu vot, ca Schengen-ul să fie extins într-o primă etapă doar pe cale aeriană şi maritimă. Acordul politic semnat însă între România, Bulgaria şi Austria nu era necesar. El reprezintă o capcană care poate oricând arunca în aer negocierile agreate în spatele uşilor închise în ultimele ore ale anului 2023. Acest acord este un măr otrăvit, pentru că dacă în Consiliul JAI din 4 martie 2023 nu se ia decizia intrării terestre a României şi Bulgariei începând de la 1 ianuarie 2025, în mod absolut sigur, anul viitor nu se mai întâmplă nimic. (...) Iar ultima frază din acest acord, care precizează că Schengen-ul terestru poate fi deschis atunci când Austria îşi va îmbunătăţi situaţia privind imigranţii, este argumentul pe care Viena îl dorea pentru a avea baza legală spre a menţine acest blocaj oricât de mult îşi doreşte”, a explicat europarlamentarul. Ana POP