Misterele marelui Brâncuși. Legende demontate de cel mai mare „brâncușolog" din lume
Dimensiune font:
Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeografă și cercetătoare la Centrul Pompidou Paris, cel mai mare „brâncușolog" din lume, a vorbit pentru Adevărul despre toate legendele și fake newsurile legate de Constantin Brâncuși.
La Timișoara s-a deschis cea mai mare expoziție Brâncuși din ultimii 50 de ani în România. E o veritabilă nebunie, bilete epuizate în primele două zile, în jur de 10.000 de rezervări s-au făcut deja online.
Se perindă la exponate oameni simpli, iubitori de artă, persoane publice, politicieni, care mai apoi invadează Facebook cu poze. Rămân însă multe întrebări și legende legate de Brâncuși. Un artist recunoscut de Franța ca unul de-al lor, dar pe care-l iubim și noi la fel de mult.
Una din legende spune că Brâncuși a vrut să-și doneze întreaga opera Statului Român și Academia Română s-a întrunit într-o ședința în 7 Martie 1951 ca să-i analizeze oferta. Ședința a fost condusă de Mihail Sadoveanu care împreună cu George Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza, Victor Eftimiu și alți mari intelectualii români l-au dat afară pe pe Brâncuși, refuzându-i oferta.
Este de fapt o minciună rostogolită la nesfârșit în mediul online. În realitate, Brâncuși nu a intenționat niciodată să-și doneze atelierul României.
Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeografă și cercetătoare la Centrul Pompidou Paris, este cel mai mare „brâncușolog” din lume. Și-a dedicat 30 de ani pentru a-l studia pe Brâncuși, pentru a-i înțelege arta, al înțelege pe om, dar și pentru a împărtăși și altora din descoperirile ei. A scris mai multe volume despre viața și opera lui Brâncuși. Românca este acum curatorul expoziției Brâncuși, de la Muzeul de Artă din Timișoara.
„Sunt multe legende în jurul unei personalități precum Brâncuși. Cea legată de donația către Statul Român, e una periculoasă. Pentru că nu s-a înțeles bine ce s-a întâmplat în 1951-1952. A fost o propunere din partea Academiei, ca să fie primit Brâncuși în cadrul membrilor. Au fost trimiși niște emisari la Paris, să-l vadă pe Brâncuși. Au făcut un raport când s-au întors înapoi, către Academie, un raport pozitiv cum că Brâncuși este un artist foarte recunoscut în străinătate, dar care este foarte legat de România. Era într-o perioadă în care îmbătrânește cu adevărat. La ședința respectivă, care este evocată mereu, după prezentarea acestui raport foarte pozitiv, și-a dat părerea fiecare academician. Acum s-au despărțit Academia Artelor Plastice, Academiei Științei etc., dar atunci erau toți laolaltă. Era normal ca Sadoveanu, care era un pășunist, să nu înțeleagă o operă modernă. Ca și cum noi am fi în fața unei opere contemporane, care zicem că e o trăznaie. De câte ori se întâmplă?! Nici nu i-o iau în nume de rău lui Sadoveanu sau al lui George Călinescu, un mare istoric de artă, că nu l-au înțeles pe Brâncuși. Așa a fost să fie. S-au opus, au mai amânat și s-a terminat. Dar nu a fost niciodată problema unei donații. Brâncuși nu a făcut această ofertă. Nu există nicio urmă, nicio scrisoare. Brâncuși păstra toate însemnările. Eu m-am uitat la toate bilețelele, nu există niciun bilețel”, a explicat Doina Lemny, pentru Adevărul.
„Se preia automat un fake news și se rostogolește și nimeni nu mai corectează. Academia Română, pe vremea lui Răzvan Teodorescu, acum doi ani, dat un comunicat, dar nu l-a luat nimeni în seamă”, a adăugat Lemny.
A primit cetățenia franceză cu trei ani înainte de moarte
Dimpotrivă, Brâncuși a plănuit din timp să-și doneze operele Statului Francez, țară în care a locuit ultimii 50 de ani din viață.
„El a lucrat 50 de ani la Paris, în atelierul parizian. În România nu a avut niciodată un atelier, pentru că el a plecat de tânăr, după ce și-a terminat studiile. Admițând prin absurd că ar fi avut această intenție, dar nu a avut-o, unde s-ar fi dus aceste opere? În ce oraș? În București nu a avut atelier. În Craiova, nici atât. Acolo a lucrat în birturi. La Târgu Jiu era conștient că a lăsat sinteza operei lui din Paris. Deci, nu a existat această tendință niciodată. Muzeului Național de Artă din Paris a urgentat obținerea cetățeniei franceze pentru Brâncuși. Nu pentru că Brâncuși voia să nu mai fie român. Dar ca statul francez să poată primi donația, trebuie să fie francez. El a primit cetățenia franceză foarte târziu. Pentru că el nu avea nevoie să fie francez. El se prezenta la toate expozițiile artist român trăitor la Paris. Dar nu interesa pe nimeni că e român, că e englez... a primit cetățenia franceză cu trei ani înainte de moarte, pentru că era nevoie pentru donație”, a adăugat Doina Lemny.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau