România are terenuri arabile mai scumpe decât Franța

 

Conform datelor Eurostat, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în anul 2021 varia între 3.661 de euro în Croația și 47.290 de euro în Luxemburg.

Analiștii Eurostat subliniază însă că această diferență este posibil să fie chiar mai mare deoarece pentru 2021 nu sunt disponibile date pentru toate statele membre, iar în 2020 prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Țările de Jos a fost de 71.225 de euro.

În cazul României, prețul mediu al unui hectar de teren arabil era anul trecut de 7.601 euro, în creștere față de unul de 7.163 de euro în 2020. Comparativ, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în 2021 era de 6.096 de euro în Bulgaria, 5.940 de euro în Franța și 5.187 de euro în Ungaria. Alte state membre unde prețul mediu al unui hectar de teren arabil este mai mic decât în România sunt: Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia și Croația.

La nivel regional, conform datelor disponibile, cel mai mare preț pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar) iar cele mai mici prețuri în regiunea Ovre Norrland din Suedia (cu o medie de 1.882 de euro pe hectar).

În țara noastră, cele mai mari prețuri la terenuri arabile sunt în regiunea București-Ilfov (10.707 euro pentru un hectar) și cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.206 de euro pentru un hectar), în ambele cazuri prețurile fiind mai mici decât în 2020.

Eurostat subliniază că în majoritatea regiunilor Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiștile. Excepțiile sunt regiunile spaniole Asturias și Madrid precum și regiunea Sostines din Lituania unde hectarul de pajiște este mai scump decât hectarul de teren arabil.

Prețul mediu al unui hectar de pajiște în 2021 varia între un minim de 1.423 de euro în Bulgaria și până la 41.930 de euro în Luxemburg, însă în Țările de Jos se situa la 59.065 de euro, conform datelor pe anul 2020.

Potrivit Eurostat, prețul terenului arabil depinde de mai mulți factori precum legislația națională, clima, apropierea de rețelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigații precum și de forțele de piață ce țin de cerere și ofertă.