Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași.„Eu am fost doar omul potrivit la momentul potrivit”. Lecția directoarei Adinei Romanescu
Dimensiune font:
Pe 24 noiembrie, Adina Romanescu a mers la Palatul Cotroceni să primească titlul de „Directorul Anului 2021” de la președintele României, premiu despre care spune că nu este al ei, ci al școlii sale - Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași. „Eu am fost doar omul potrivit la momentul potrivit”. Director plin din 2020, din primul an al pandemiei, Romanescu a implicat liceul în 7 proiecte europene, a publicat ghiduri de predare online și a înființat un laborator de realitate virtuală în școală. Dar cel mai important - a construit o comunitate și o echipă.
- Despre ceremonia de la Palatul Cotroceni: „A fost ceva deosebit, în primul rând pentru școală, pentru că eu chiar consider că suntem școala anului 2021. Aici este o echipă foarte puternică în spate. Este un rezultat al școlii, nu al meu personal. Eu am fost omul potrivit în momentul potrivit”, a afirmat ea în interviul acordat HotNews.ro.
Romanescu, în vârstă de 46 de ani, este profesoară de discipline socio-umane, adică predă educație antreprenorială, logică, economie, filosofie la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași, din 2005.
Am întrebat-o de ce crede că a primit titlul de „Directorul Anului”.
„Să știți că și eu m-am întrebat. Ceea ce cred eu că au apreciat - dorința noastră la școală de a împărtăși ceea ce facem, iar la mine cred că au găsit un anumit tip de management și de relaționare cu colegii, elevii, angajații,” a răspuns.
Pe parcursul întregii discuții cu reporterul HotNews.ro, Romanescu a vorbit constant despre importanța echipei, al mobilizării colegilor, al comunității din jurul școlii, dar și a feedback-ului.
Potrivit celor de Asociația Valori în Educație, câteva dintre motivele pentru care a fost aleasă drept câștigătoare din cei 112 directori care au aplicat au fost:
- A publicat 3 ghiduri și a derulat 7 proiecte cu finanțare de la Comisia Europeană, alături de profesorii din cancelaria LIIS.
- În 2021 a înființat un laborator de realitate virtuală.
- Profesorii au creat lecții la disciplinele STEM bazate pe realitatea virtuală.
- Alături de profesorii școlii au creat peste 40 de softuri educaționale la aproape toate disciplinele.
- A încheiat un proiect despre imprimarea 3D și unul despre utilizarea tehnologiei dronelor în sala de clasă.
Soluția pentru o școală dezvoltată - proiectele europene
Romanescu spune că a reușit să aibă o școală conectată la realitatea din jur, prin tehnologie dar și prin evenimente despre învățare, participând la cât mai multe proiecte europene, încă din 2007.
„Noi dintotdeauna am accesat finanțări europene. Acestea ne-au ajutat să atingem un nivel la care trebuie să fim în educație, la un nivel apropiat de inovație, piața muncii. Obișnuim acest lucru. Proiectele sunt cea mai mare oportunitate care există în educație. Nu aș putea spune că este ușor, pentru că nu este, trebuie să investești mult timp și profesionalism. Eu am învățat făcând, apoi au venit training-uri. Și apoi am venit și am împărtășit în școală. Primul proiect l-am scris singură în 2007, s-a aprobat, nu l-am implementat singură, apoi am încercat să facem echipe care să scrie formulare de candidatură. Și i-am încurajat foarte mult. Colegii au dorință mare de dezvoltare”, spune ea.
„Și de atunci din 2007 cred că am contribuit eu personal la peste 30 de dosare de candidatură. Nu au fost toate aprobate și apoi a trebuit să mobilizez colegii să le spun să nu abandoneze și să scriem din nou anul următor, dar mi-a ieșit așa de fiecare dată, colegii au avut curaj și au scris din nou. Primul proiect pe care l-am scris eu a fost să mergem la un training pentru 15 profesori din cancelaria LIIS. În ultimul timp ne-am implicat în proiect pentru elaborarea unor produse intelectuale, resurse educaționale deschise”.
Experiența pandemiei și avantajele ei
„Pe noi ne-a găsit foarte pregătiți, ce-i drept țin minte și acum când a trebuit să anunț că de mâine trebuie să învățăm online, nici unul dintre noi nu anticipa cât va dura. Noi avem o viteză de răspuns foarte mare încât exact din ziua aceea, după-amiază, am avut întâlniri cu membrii catedrei de informatică și am început să testăm diverse platforme. Am făcut repede un grup, am testat și dintre toate cea mai grea mi s-a părut Microsoft Teams, dar și cu cele mai multe oportunități pentru e-learning. Și am optat pentru ea, ce-i drept deja o foloseam gratuit din toamna, aveam licență pentru ea.
Aveam și posibilitatea de a face teste, postări, și interactiv sa primim răspunsuri de la elevi, de a organiza meeting-uri, și recent și de a dezvolta lucrul pe echipe. Si am inceput sa lucram pe teams orarul de la școală, l-am trecut în online și ne făceam toate orele, din prima săptămână”, a povestit Romanescu.
A urmat apoi „o continuă efervescență”, spune ea, „mai descoperea un coleg o platformă de teste, o împărtășea, apoi un coleg a realizat un catalog online.”
„Am înțeles că elevii au nevoie în online de toate provocările pe care le aveau în clasă. Toate tipurile de activități, nu doar ore online.”
A simțit că apoi este benefic să împărtășească și cu alții ceea ce face, să îi mobilizeze și pe alți profesori, și a început să transmită comunicate de presă cu ce făceau, astfel că acum este și omul de comunicare cu presa.
„În decembrie 2020 am organizat un training online despre realitatea virtuală, cu foarte mulți profesori din județul Iași. Și după aceea am continuat seria de conferințe pe foarte multe teme - și educație digitală, și educația financiară, și utilizarea instrumentelor social media în învățare. Am înființat în noiembrie departamentul e-liis, un grup de lucru cu ajutorul căruia vrem să dezvoltăm liceul să devină cluster de resurse digitale și experiente E-Learning. Am creat ghiduri și materiale pe care le-am oferit gratuit celorlalți profesori.”
După ce au realizat un ghid intern de predare online pentru profesorii din liceu, s-au gândit să îl distribuie tuturor. Așa a apărut primul ghid, de 194 pagini, public, pus la dispoziție de cei de la LIIS. Iar feedback-ul profesorilor din țară a fost „vrem și mai multe modele”.
La acel ghid au contribuit 38 de profesori cu scenarii didactice, la toate disciplinele.
Reușeau toate aceste lucruri dacă nu era pandemia?
„Eu dintotdeauna am spus că pentru învățare pandemia a adus în prim-plan lucrurile ce ar fi trebuit rezolvate de prin anii 2000. Noi în școala noastră am fost tot timpul conectați la partea de integrare a tehnologiei la oră. Am creat în toți anii aceștia foarte multe softuri educaționale, dintotdeauna am lucrat în echipă cu profesorii de informatică.
Într-o oră trebuie să îți problema să te îndrepți și către un stil de învățare vizual, și unul auditiv, și către emoțiile elevilor. Și aveam obiceiul acesta să integrăm la ore tehnologia.”
Motivul pentru care a dorit să facă acest ghid a fost ideea că este important ca profesorii să lucreze împreună la ceva.
„Am considerat că este un element de consolidare al echipei și un exercițiu inovativ pentru că așa mi se pare că ne dezvoltăm mai mult, văzând fiecare, fiecare ajungând să propună lecții deosebite la disciplina lui.
Și apoi a fost și dorința de a împărtăși ceea ce am făcut noi cu ceilalți. Am vrut să și valorizez cancelaria LIIS, care este o cancelarie deosebită. Am vrut să și ofer ceva ca să mobilizez alți profesori din alte școli și să îi și sprijin.
- Vă dați seama câte materiale create am avea dacă ar fi astfel de ghiduri în fiecare școală?”
Comunitatea liceului - secretul foștilor absolvenți
O altă idee de a forma o comunitate în jurul liceului pe care îl conduce a fost aceea de implica foștii elevi în programe și activități.
„Noi am reușit în mod real să strângem o comunitate. În ce sens în mod real - eu consider că o echipă este atunci când toată lumea lucrează în interiorul unei echipe. Și noi i-am atras lângă noi să fie parteneri în educație. I-am rugat să țină training-uri de exemplu în zona de competențe IT.
Au venit, i-au învățat pe elevi cum să lucreze în Unity pentru a crea aplicații în zona de realitate virtuală. Altă dată au venit niște absolvenți i-au învățat cum să creeze magazine online și cum să își gândească aplicațiile pentru zona web. Adică am avut tot felul de inițiative de acest fel. Mulți s-au strâns în zona de robotică. În ultimul timp ei rămân în continuare mentori ai acestor ateliere. Elevii actuali apelează la ei și le solicită sprijin.
În 2021, când liceul a împlinit 50 de ani și s-a realizat și un program „LIIS 5.0”, 100 de absolvenți „pe puțin” s-au implicat.
„Profesorii pot să mute munții din loc. Trebuie doar să îi mobilizezi”
Ce sfat ar da managerilor de școli?
„Să fie extrem de…. Eu am o vorbă - să fie puternici și independenți. Adică un om care își urmează gândirea și valorile.
Le-aș da sugestia să ofere cât mai mult feedback colegilor și să dezvolte echipe cu adevărat. Profesorii pot face lucruri extraordinare, pot să mute munții din loc. Trebuie doar să îi mobilizezi și motiveze.”
Cum face ea asta? „Eu vin cu multe idei și ei vin cu multe idei către mine. Nu știu cum se întâmplă asta exact. Cred că comunicăm foarte bine. Și când oamenii se simt în siguranță comunicând, atunci se deschid și devin extrem de creativi.”
Am întrebat-o și cum ar defini un director de școală „bun”, iar Romanescu s-a îndreptat din nou către ideea de echipă.
- „Un director bun trebuie să fie lider. Informal, nu formal. Să fie cu adevărat recunoscut ca un lider de către toți din școală și să obțină cu echipa sa cele mai bune rezultate posibile. Și să își lărgească echipa foarte mult, să aducă și foști elevi și foști profesori. Să își susțină mult profesorii în dezvoltarea lor, ei să simtă că ești un sprijin.
- Pentru că un director trebuie să sprijine angajații și elevii. Fiecare profesor și fiecare elev are strălucirea lui. Strălucirea aceea trebuie să o scoți. Și să îl pună în echipă lângă alții care îl vor completa.”
Ce trebuie schimbat în sistemul de educație
„Aș lăsa doar vreo 60% curriculum obligatoriu, aș lăsa 40% curriculum la decizia școlii”
Am întrebat-o pe Adin Romanescu ce problemă ar rezolva urgent în sistemul de educație din România.
„Sunt mai multe, aș merge către două, una din zona de infrastructură și una din zona de învățare.
Aș rezolva digitalizarea în școli care ar însemna nu numai o comunicare mai eficientă, ci ar însemna să nu mai piardă oamenii timpul cu lucruri inutile, în sensul că să strângem aceleași date în trei moduri diferite. Să fie toate datele interconectate în toate școlile. Și o digitalizare foarte bună și în școală și la nivel de sistem înseamnă că nu mai stăm să facem situații.
A doua - Aș fi foarte atentă la elevi și la ce se întâmplă în jur și aș lăsa doar vreo 60% curriculum obligatoriu, aș lăsa 40% curriculum la decizia școlii. Lucrurile mai trebuie regândite, realitatea nu mai e organizată în disciplinele pe care le avem noi de acum câțiva ani. Și trebuie să aibă mai multă libertate elevii. Există și acum curriculum la decizia școlii, este un număr de ore limitat. Trebuie să aibă elevii mai mult posibilitatea de a alege. Să fie câteva discipline obligatorii și în rest el să își formeze un număr de ore alegând.
Și la nivel de liceu sau și gimnaziu.
Gândiți-vă la zona de robotică. Ce ar însemna să avem într-adevăr toate disciplinele acestea din zona STEM organizate altfel? Adică un elev ar putea să urmeze un modul „cum să construiesc un robot” în care să folosească informații și din fizică, chimie, matematică, informatică etc.
Noi suntem școală pilot în educația media, suntem școală pilot în înființarea catalogului electronic.
Conducerea școlii ar trebui să poată să aleagă ce profesori angajează
Ar trebui directorul de școală să își poată alege profesorii pe care îi angajează?
Da. Mi-ați cerut o problemă (de rezolvat în sistemul de educație - n.r.), dar sunt multe. Asta în primul rând.
Nu este normal ca un director de școală să angajeze personal nedidactic și să nu angajeze personal didactic. Pentru că cu mobilitatea mai sunt câteva condiții pe care le poți pune, dar nu ai un control pe cine vine în școală. Asta mi se pare o mare lacună a sistemului de educație. Este normal ca un Condiliu de Administrație să decidă profesorii.”
Mai jos, o listă a proiectelor în care este prins Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași în 2021-2022:
- 1. Proiectul Update Educație depus în cadrul apelului POC/882/2/4/Îmbunățățirea conținutului
- digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e- cultură se află în etapa de contractare și are un buget de 1,503,743.74 lei.
- 2. Proiectul M.O.I.S.I.L. - Măsuri Operative și Igienice pentru Siguranță în Liceul Teoretic de
- Informatică Grigore Moisil, Iași depus în cadrul apelului POIM/881/9/1/Consolidarea capacităţii unităţilor de învăţământ de stat în vederea gestionării situaţiei de pandemie generată de virusul SARS-COV 2 a fost selectat pentru contractare, având un buget de 140 654 lei.
- 3. Proiectul Erasmus+ de cooperare în domeniul educației școlare Embracing uncertAinty wHile
- fighting for sustainable development, cu un buget de 202498 euro
- 4. Proiectul Erasmus+ de cooperare în domeniul formării profesionale VET Be A COmpetence Now. Beacons for Incidental Learning cu un buget de 265197 euro.
- 5. Proiectul Erasmus+ nr. 2020-1-BE02-KA229-074792_4, intitulat Let's Build Word Towers Together, la care participă profesorii din cele 5 școli partenere din România, Belgia, Turcia, Italia și Polonia. Scopul proiectului este dezvoltarea abilităților de comunicare în limba engleză a elevilor din grupul țintă și implementarea metodelor interactive, a instrumentelor digitale. Proiectul are un buget aprobat de 21480 euro.
- 6. Proiectul Erasmus+ nr. 2020-1-ES01-KA229-081904_5, intitulat Let's Bring Dreams To Reality, cu un buget de 30810 euro vizează dezvoltarea antreprenorială a elevilor prin organizarea unor companii sociale de cei 21 elevi ai claselor X – XII din echipa de proiect.
- 7. Proiectul Erasmus+ nr. 2019-1-RO01-KA201-063996, intitulat Educational Toolkit for the
- Development of Social Media Literacy, cu un buget de 155 906 euro își propune să aducă în prim plan educația media.
- 8. Proiectul Erasmus+ nr. 2019-1-RO01-KA202-063965, intitulat A Trainers Toolkit To Foster
- STEM Skills Using Microcontroller Applications (ROBOSTEM), cu un buget total de 140 654
- euro.
- 9. Proiectul Erasmus+ nr. 2019-1-IT01-KA202-007430, intitulat Refitting Machine - Arduino
- expert for the recovery of obsolete machines, cu un buget de 22 840 euro care s-a încheiat pe 30 noiembrie 2021. Ne aflăm acum în etapa raportării finale și continuăm exploatarea rezultatelor proiectului.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau