„Carieră fără suportul familiei nu există!”

 

Ca în fiecare an, dedicăm luna martie tuturor doamnelor și domnișoarelor cu rezultate deosebite în ceea ce fac. Tuturor le dorim să aibă o viață frumoasă, să își împlinească toate visele și să aducă mereu bucurie în jur. 

- Dacă ar fi să dirijați un concert dedicat exclusiv doamnelor, ce piese ați alege? Dar dacă ar fi să fiți portretizată într-un tablou, cum v-ar plăcea să arătați?

- Aș concepe un program de piese corale care să aibă ca tematică iubirea, iubirea dintre el și ea, iubirea față de semeni, iubirea de frumos, de ceea ce este valoros și peren cu piese semnate de Eric Whitacre („Fly to Paradise”), Sabin Păutza („Lacul”), Vasile Spătărelu („Floare albastră”). Ca portret, mi-ar plăcea unul în care să-mi fie surprinsă feminitatea prin ochii celui sau ai celei ce mă privește. Poate că într-o ipostază simplă, de zi cu zi, cu zâmbet pe buze și ochi întrebători!

Aș accepta o astfel de provocare pentru a mă vedea și prin ochii celor din jurul meu, care pot surprinde un detaliu de care eu nu sunt conștientă!

- O întâlnire cu pictorul cu siguranță v-ar completa povestea dacă dvs i-ați scrie măcar paragragul. Cine este Consuela Radu Țaga? Cum v-ați ales profesia? Ce daruri v-a adus? Au fost și momente mai puțin plăcute?

- Consuela Radu-Țaga este un om deschis permanent către cunoaștere, un om iubitor de frumos, un om al faptelor și al acțiunilor, un om direct și spontan, care nu se ascunde în spatele cuvintelor! Cred că nu eu mi-am ales profesia, ci ea m-a ales pe mine! Muzica mi-a adus clipe de bucurie imensa, înălțare spirituală, profunzimi sufletești și deschideri către infinit! La capitolul pierderi nu știu ce să spun: poate că o copilărie prea serioasă impusă de studiul continuu și o anumită responsabilizare de la o vârstă foarte fragedă! Acestea au fost pierderi la momentul respectiv, dar în timp s-au convertit în câștiguri!

- V-ați simțit vreodată marginalizată din cauza statutului de femeie? Ce ați făcut în acel moment?Cum v-ați ridicat?

- Da, au fost momente când m-am simțit marginalizată. Cu sufletul strâns și cu o foarte mare putere de concentrare, am strâns din dinți, m-am abținut să nu răbufnesc, am zâmbit și am căutat să mă fac văzută și auzită prin ceea ce știu să fac, prin ceea ce pot să fac, chiar dacă unora nu le convenea! Am muncit și am perseverat. Cred că perseverența sau o anumită încăpățânare de a nu renunța sunt ingredientele rețetei mele!

- Se vorbește multe despre discriminarea feminină. V-ati simțit vreodată discriminată în raport cu domnii? Sau poate cu unele doamne?

- Da, m-am simțit discriminată în raport cu domnii. Au fost câteva momente în care m-am confruntat cu misoginismul lor, cu părerile unora cum că doamnele ar trebui să facă prunci, să-i crească și să nu se amestece în treburile bărbaților. „Dirijatul fiind o treabă a bărbaților, mai bine te-ai face cântăreață!”, cam așa erau replicile.

- Sunteți și cadru didactic. Cum sunt studenții dvs?

- Studenții de astăzi de la UNAGE sunt mai mulți decât cei din generația noastră. Orele de curs sunt mai puține căci ne-am aliniat sistemului Bologna. Prin urmare, lucrurile trebuie făcute pe repede înainte. Accesul la educație e oarecum mai ușor în zilele noastre datorită tehnologiei, diversității de oportunități, dar ritmul alert al dinamicii societale îi poate orienta greșit pe tineri!

-Cum arată un sistem educațional perfect, în opinia dvs? Dacă ar fi să schimbați sistemul educațional, de unde ați incepe și ce ați face?

- Un sistem educațional bun, nu știu dacă poate fi perfect, este cel racordat la necesitățile pieței de muncă, la dinamica societății! Schimbările trebuie făcute sus, la vârful piramidei, unde ar trebui să fie cei mai competenți! Amestecul politicului în educație nu prea își găsește rostul. Stabilirea unor reguli care să fie valabile pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru ca tinerii elevi și studenți să știe din timp ce urmează să se întâmple, cum se vor desfășura etapele de învățare, evaluarea și examenele. Schimbările dese nu sunt în beneficiul educației sustenabile!

- Familie, carieră, copiii... Cum ați integrat acest roluri în viața dvs? Cum ați reușit să păstrați echilibrul?

- Carieră fără suportul familiei nu există! În fața copilului meu aș fi altcineva dacă nu mi-aș face meseria pe care o iubesc! Desigur că au fost momente când cei din familie mă vroiau alături de ei, iar eu eram la studiu... Da, este vorba despre un echilibru care pentru fiecare este altfel! Este nevoie de înțelegere, renunțări, chibzuință și o foarte bună împărțire a timpului, pentru familie, pentru profesie și poate ca uneori trebuie să lași ca lucrurile să curgă!

- Într-o lume a divergențelor, în care domnii par să domine, ce rol vă oferiți?

- Într-o lume a domnilor îmi asum rolul de formare, de construire și de susținere a unor idei, a unor concepte, a unor mijloace de exprimare, a șlefuirii unor personalități, a unor destine! Răbdarea, calmul, atenuarea conflictelor pot să-i îmblânzească până și pe cei mai fioroși!

- Și dacă mâine ar fi să schimbați lumea, ce ați face?

- Grea întrebare! Aș face ca lumea să recunoască valorile, să și le apropie, să și le dorească! Sinceritatea și curajul să fie calitățile de căpătâi!

A consemnat Maura ANGHEL