„Cunoașterea istoriei poate fi o sursă de inspirație pentru un viitor mai bun”
Dimensiune font:
* dialog cu prof. Silviana Loghin, directorul Școlii Gimnaziale „Ionel Teodoreanu” Iași
Într-o lume în care tehnologia și inteligența artificială par să redefinească regulile jocului, istoria rămâne un pilon al identității și al înțelegerii de sine. Pentru a aduce câteva lămuriri, am stat de vorbă cu dna Silviana Loghin, profesor de istorie și directoarea Școlii Gimnaziale „Ionel Teodoreanu” din Iași, un cadru didactic pasionat de trecut și dedicat misiunii de a insufla copiilor respectul pentru tradiții. Cu o viziune clară asupra rolului educației în formarea generațiilor viitoare, prof. Silviana Loghin ne-a vorbit despre cum putem folosi lecțiile trecutului pentru a naviga cu sens și responsabilitate într-un viitor dominat de tehnologie.
- Cum ați descoperit pasiunea pentru istorie? A fost un moment anume sau o influență din copilărie care v-a ghidat spre această disciplină?
- În clasele gimnaziale, istoria era una dintre disciplinele mele preferate, la care învățam constant și cu plăcere, dar profesorul meu din gimnaziu, un cadru didactic profesionist, respectat dar și exigent, nu nota elevii cu zece. În clasa a VI-a mi-am propus și am reușit să obțin prima notă de zece din clasa mea, la o lecție despre religia islamică. Au urmat apoi și alte note de zece și admiterea, în clasa a IX-a, la profilul Filologie-Istorie de la, pe atunci, Liceul „Mihai Eminescu” din Iași. Cariera de profesor de istorie o datorez doamnei Olga Diaconu, un profesionist și un om excepțional, căreia îi voi purta mereu recunoștință și vie amintire.
- Ce impact considerați că are predarea istoriei asupra copiilor din ziua de astăzi, în contextul unei lumi în continuă schimbare? Cum îi ajută să se raporteze la prezent și viitor?
- Predarea istoriei a căpătat valențe diferite în zilele noastre, generează emoții, controverse, interpretări diferite din partea cercetătorilor, unele adevăruri istorice nu mai sunt considerate absolute, recunoscându-se caracterul subiectiv al cunoașterii istorice. Ca elevii să vadă istoria ca pe un subiect deschis dezbaterii și argumentării se impune acordarea atenției cuvenite obiectivelor precise ale învățării, asemănărilor și deosebirilor între evenimente și procese istorice, schimbare și continuitate, relațiilor de cauzalitate, analizei critice și interpretării surselor istorice, activităților de învățare bazate și pe munca independentă și timp pentru cercetarea/aprofundarea unei probleme istorice.
Atât datorită specificului noilor tehnologii, cât şi datorită centrării activităţilor didactice pe dezvoltarea de competenţe pentru secolul XXI – comunicare, civism, cooperare, a învăţa să înveţi, utilizarea noilor tehnologii etc., pun un accent din ce în ce mai mare pe învăţarea bazată pe proiect şi pe învăţarea prin colaborare. Elevii noștrii îşi doresc să fie valorizaţi, să se afirme, să socializeze, să colaboreze, să descopere, să experimenteze. Uneori îşi doresc să schimbe lucruri pe care adulţii nu le văd ca fiind depăşite, neproductive. Orele de istorie pot fi oportunități de a identifica şi de a găsi soluţii inedite, creative la problemele cu care se confruntă societatea, prilej pentru elevi, de „cunoaștere, prin analiză și comparare, a trecutuluil pentru înțelegerea prezentului și proiecții asupra viitorului”.
- Ca profesor de istorie, cum reușiți să transformați lecțiile din trecut în povești captivante pentru elevi, astfel încât să simtă relevanța lor în lumea de azii?
- Am în vedere, în proiectarea demersului didactic, alegerea metodelor, mijloacelor didactice şi a conţinuturilor necesare pentru a obţine rezultatele învăţării. Recomand utilizarea unor metode de învăţare activă, care solicită elevilor să interacţioneze, să comunice în permanenţă, să-şi asume sarcini şi responsabilităţi individuale în cadrul unei echipe, să reflecteze critic la premise şi soluţii, să propună demersuri prospective, să-şi asume diversitatea şi multiperspectivitatea în toate formele lor de expresie, utilizarea demersurilor de istorie orală, cu accent pe înţelegerea limitelor observaţiei personale, precum şi cele ale relaţiei dintre memoria istorică a oamenilor şi istorie. Copiii sunt spontani, direcţi, creativi, imparţiali, îşi pot argumenta şi justifica pertinent alegerile, sunt rezistenţi şi responsabili atunci când au de îndeplinit sarcini, lucrează eficient în echipă, sunt flexibili şi competitivi. Cred că valorizarea tuturor acestor calităţi, plus gradul mare de conectare la realitate (din sfera lor de interes) merită atenţia cadrului didactic deoarece, de la vârste mici, se formează comportamente civice, proactive, se dezvoltă competenţe sociale, tehnice, organizaţionale care cresc şansele de reuşită în carieră, pe termen lung. Apoi insist, la orele mele de istorie, pe folosirea/valorificarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării, a facilităţilor virtuale, aplicaţiilor online, captând atenția și interesul elevilor.
- Care a fost cea mai mare satisfacție pe care ați trăit-o la catedră, ca profesor de istorie? Există o amintire care v-a marcat în mod deosebit?
- Meseria mi-a oferit multe satisfacții, de la mulțumirea elevilor, manifestată spontan și direct, față de ora de istorie, la elevi care au urmat Facultatea de Istorie și/sau au reușit cariere de succes în domeniul educațional, juridic, medical, de la elevi care au reușit să obțină cele mai mari note la disciplina istorie, la elevi cu rezultate la olimpiadă și concursuri școlare. Am multe amintiri frumoase, care mi-au marcat cariera de profesor și m-au determinat să nu am niciodată regrete că mi-am ales-o.
- Există momente de tristețe sau dificultăți în cariera dumneavoastră de profesor? Cum reușiți să le depășiți și să rămâneți motivat?
- Ca în orice profesie sunt și bucurii și momente de dezamăgire, și reușite dar și eșecuri. Mă străduiesc să văd partea bună a lucrurilor, să învăț din nereușite, să văd unde am greșit, ce pot îndrepta și am învățat că nu totul depinde de mine și întotdeauna trebuie să ai un plan, sau chiar mai multe, de rezervă. Am înțeles de-a lungul timpului că în fiecare elev există potențial ce trebuie descoperit și valorizat, să-i încurajăm. să le facilităm învățarea și am un proverb japonez pe care mi-l invoc atunci când dau de obstacole: „dacă cazi de șapte ori, ridică-te de opt”.
- Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiți directorul Școlii Gimnaziale „Ionel Teodoreanu” Iași? Cum reușiți să îmbinați această responsabilitate cu activitatea de predare?
- Mi-am asumat funcția de director în condițiile în care școala se proiectează ca o organizaţie deschisă, tot mai complexă, în care rolurile şi responsabilităţile directorului se multiplică permanent și este necesar să alinieze interesele şcolii la interesele elevilor şi ale cadrelor didactice, să motiveze, să comunice, să răspundă afectiv, să elimine rezistenţele la schimbare, să stabilească un dialog real la nivelul comunităţii, să asigure calitatea şi eficienţa activităţii la nivelul unităţii şcolare. Eficiența este efectul, rezultatul final al activităţii directorului, o reflectare a profesionalismului acestuia, atunci nu putem decât să atribuim eficienţa organizaţiei şcolare gradului de profesionalism al managerului şcolar. În asigurarea eficienţei şcolii activitatea unui manager trebuie jalonată de timp (echilibrul între timpul de predare/activităților profesiei de cadru didactic și timpul îndeplinirii/asumării responsabilităților funcției de director, este obligatoriu), rezultate, cooperare în echipă, utilizarea strategiilor, decizii, priorităţi.
- Cum comparați lumea în care v-ați format ca profesor cu cea în care educați astăzi? Ce schimbări majore observați în sistemul educațional și în relația dintre elevi și profesori?
- Formarea mea inițială s-a realizat, în cea mai mare parte, înainte de 1989 dar sigur că, contextele politice, sociale, culturale, educaționale sunt clar diferite. Perioada de până în 1989 a fost marcată de un sistem de învăţământ centralist, etatist, de trasee educaționale predictibile, de conținuturi ale învățării dominate de clișee ideologice, de reduse/limitate momente de manifestare a creativității, afirmare a personalității elevului/studentului, de o anumită distanțare, rigoare, uneori rigiditate, dar cu siguranță și respect în relația elev-profesor.
Şcoala românească parcurge după 1989, din punct de vedere structural şi funcţional, traseul reformei educaţionale, determinând organizația școlară să dobândească atributele unei organizaţii veritabile. Sistemul educațional actual este bazat pe un curriculum naţional centrat pe competenţe, pe monitorizarea şi optimizarea permanentă şi conştientă a actului didactic, care facilitează învăţarea elevilor în contexte variate şi eficientizează procesul de predare – învăţare – evaluare, pe baza noilor orientări şi experienţe centrate pe valorile democraţiei, nediscriminării, diversităţii, implicării active în viața comunităţii, utilizării noilor tehnologii. Relația elev-profesorul se definește, cred, astăzi, prin sensibilizarea celui din urmă în legătură cu nevoia/necesitatea de cunoaştere a elevilor, prin reflecție asupra factorilor care contribuie la reuşita şcolară și pregătirea lor pentru flexibilitate pe piaţa muncii, dialog permanent, pozitivism, empatie, încredere, un adevărat parteneriat cu câștig pentru ambele părți.
- În calitate de director și profesor, cum încercați să inspirați atât elevii cât și colegii profesori, să vadă educația ca pe un fundament al unei societăți mai bune?
- „Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea”, spunea Nelson Mandela. Este unul din citatele după care îmi definesc activitatea.
Sistemul educațional actual se confruntă cu numeroase provocări. Este rolul și misiunea noastră (de cadre didactice) să-l facem accesibil, echitabil și de calitate, să creem oportunităţi/facilităţi de învățare la care copiii să aibă acces pentru a face față schimbărilor rapide și pentru a construi un viitor durabil. Ne-am definit misiunea și viziunea școlii ca „şcoală pentru toţi”, oferind elevilor şansa să înveţe în funcţie de interesele, aptitudinile, necesităţile proprii, prin responsabilizarea elevilor, pregătirea lor pentru adaptare şi afirmare, respectând valorile unei societăţi democratice. Profesorii joacă un rol crucial în educația elevilor. Motivarea lor pentru o formare corespunzătoare și constantă va îmbunătăți calitatea predării și va contribui la crearea unui mediu de învățare pozitiv.
- Dacă ar fi să lăsați o moștenire spirituală sau profesională elevilor și colegilor dvs., care ar fi aceasta? Ce valori doriți să dăinuie?
- Elevilor mei le amintesc constant despre respect, bunătate, adevăr, acceptarea diferențelor, dorința/strădania de a performa și de a fi cât mai buni în profesia/domeniul pe care și-l vor alege (indiferent care ar fi!). Deși provocările, neajunsurile sunt inevitabile pentru noi, cadrele didactce, insist întotdeauna că profesionalismul, corectitudinea, responsabilitatea, flexibilitatea ne definesc meseria noastră.
- Privind spre viitor, ce speranțe și temeri aveți pentru educație, pentru viitoarele generații și pentru rolul pe care istoria îl poate juca în pregătirea lor pentru provocările ce vor veni?
- Prefer să nu am temeri ci să privesc cu încredere și speranță în viitor. Am încredere în capacitatea viitoarelor generații de a înțelege că educația este parte integrantă a oricărui efort de dezvoltare, de schimbare, formare a personalității, valorilor și abilităților sociale. Sistemul educațional din țara noastră nu este cel mai performant, are neajunsuri și probleme, dar asta nu înseamnă că nu formează oameni de valoare, de elită, care să dorească și chiar să poată schimba viitorul.
A consemnat Maura ANGHEL
„Studiind istoria învațăm cum au fost construite societățile, sistemele, ideologiile, guvernele, culturile și tehnologiile din trecut, cum au funcționat și cum s-au schimbat. Cunoașterea istoriei ne ajută să înțelegem mai bine peisajul politic și social din prezent, societatea în care trăim, și poate fi o sursă de inspirație pentru un viitor mai bun, oferindu-ne exemple de reziliență, curaj, responsabilitate și solidaritate în fața provocărilor” – prof. Silviana Loghin, directorul Școlii Gimnaziale „Ionel Teodoreanu” Iași
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau