„ Tinerii au nevoie de modele din punct de vedere profesional, moral și uman”

 * dialog cu prof. univ. dr. Cătălina Arsenescu-Georgescu, medic primar cardiolog, membru al Academiei Române de Științe Medicale și Cetățean de Onoare al Iașului

- Doamnă Profesor Cătălina Arsenescu-Georgescu, aveți o carieră impresionantă atât în medicină, cât și în educație. Cum a început această călătorie și ce v-a inspirat să alegeți cardiologia ca specialitate?

- Nu am medici în familie și nimeni nu mi-a insuflat dorința de a face medicină. Când a sosit momentul alegerii profesionale, am spus hotărât că vreau să devin medic. Încă din liceu am excelat la materii precum chimia și biologia, care se potrivesc cu profilul pe care l-am ales. Mi-a plăcut și matematica, dovadă fiind faptul că am învățat la o clasă specială de matematică, la Liceul „Costache Negruzzi” din Iași. Părinții mei au avut încredere în alegerea mea încă de la început. Matematica m-a ajutat să îmi organizez gândirea, dar și să mă adaptez la medicina modernă, tehnologizată. După terminarea facultății, următoarea etapă în formarea mea a fost orientarea către medicina internă. Această specialitate m-a ajutat să abordez pacientul într-un mod holistic și multidisciplinar. Am învățat ce înseamnă să privești pacientul ca un tot unitar, iar ulterior am aprofundat studiul organului afectat. Un rol major în orientarea mea către specialitatea în care m-am consacrat a fost evoluția mea într-o clinică de medicină internă, dar cu o orientare specială către cardiologie. Pornind de la medicina internă, am descoperit că mă atrage tehnica modernă de diagnosticare a pacientului. Astfel, treptat, am studiat imagistica în cardiologie, atât de necesară în diagnosticul modern. Ultraspecializările, precum ecocardiografia, ecografia generală, ecografia transesofagiană și utilizarea dispozitivelor implantabile mi-au desăvârșit orientarea către cardiologie. Sunt mândră de formarea mea complexă atât în medicina internă, cât și în cardiologie. Le recomand tinerilor medici să înceapă specializările cu un trunchi comun, care presupune o abordare generală a pacientului, urmată de aprofundarea într-o specialitate aleasă. Drumul de la medicina internă la cardiologie a decurs firesc și mi-a permis să excelezi în cardiologia modernă, fără a uita că pacientul trebuie abordat ca un tot unitar.

„ Zeci de generații au trecut prin filtrul experienței mele didactice”

- Ca profesor universitar și mentor pentru mulți studenți, cum ați descrie evoluția studentului de astăzi comparativ cu generațiile trecute? Ce calități și provocări observați în rândul tinerilor?

- Îmi desfășor activitatea medicală de câteva decenii, în paralel cu cea de cadru didactic. În cariera didactică, am urmat toate etapele, de la asistent universitar la șef de lucrări, conferențiar, profesor universitar și, ulterior, membru titular al Academiei Române de Științe Medicale. Zeci de generații au trecut prin filtrul experienței mele didactice. Am fost martoră la evoluția concepției despre învățământ de-a lungul timpului. Fiecare etapă în dezvoltarea mea didactică mi-a permis să cunosc tinerii, să observ adaptarea lor la evoluția tehnologică, dar și dinamica lor conceptuală în raport cu schimbările sociale și politice. Este normal ca tinerii medici să aleagă specialități „spectaculoase”, care le permit o evoluție rapidă și obținerea unui statut cu rezonanță, dar și cu potențial de dezvoltare atât în țară, cât și în străinătate. Fascinația pentru practicarea medicinei în afara granițelor a devenit vizibilă mai ales după libertatea de mișcare de după Revoluție, dar și după reglementarea echivalării studiilor în străinătate. Fuga către specialități cu înaltă tehnologizare este normală pentru generațiile tinere, care posedă abilități multiple în abordarea tehnologică. Trebuie să recunosc că evoluția tehnologică în medicină a îndepărtat ușor, ușor, tânărul medic de patul bolnavului, sub aspectul dialogului, examinării fizice și al legăturii empatice medic-pacient.

- Ca membru al Academiei de Științe Medicale și Cetățean de Onoare al Iașului, aveți o perspectivă unică asupra evoluției medicinei în România. Cum s-a schimbat lumea medicală în timpul carierei dumneavoastră și ce viitor vedeți pentru aceasta?

- Avem o școală de medicină cu o mare tradiție, recunoscută pe plan național și internațional. Ca o mare iubitoare a Iașului, doresc să amintesc că Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost prima din România, iar Facultatea de Medicină ieșeană a aparținut inițial acestei structuri academice. Deci, învățământul medical ieșean are o tradiție istorică și a continuat pe un drum al progresului remarcabil și recunoscut pretutindeni. Progresul tehnologic în medicină, de tipul explorărilor imagistice, intervenționale și robotice a generat o nouă viziune asupra profilului medical. Investiția în cercetare și tehnologie modernă reprezintă o cale deschisă către performanță în medicină. Ultraspecializările și interdisciplinaritatea reprezintă cheia succesului în medicina actuală. Generațiile tinere trebuie să se regăsească în specialitatea aleasă, iar atingerea performanței trebuie să fie un deziderat pentru oricine îmbrățișează cariera de medic. Mă consider martoră a progresului tehnologic în medicină, fapt care m-a obligat să țin pasul cu fiecare etapă nouă de evoluție. Mă consider norocoasă că m-am putut adapta și implica în această evoluție a medicinei pe parcursul a peste patru decenii.

- Femeia din spatele profesiei. Cum ați reușit să mențineți un echilibru între viața profesională și cea personală? Ce sfaturi aveți pentru tinerele care aspiră la o carieră în medicină sau educație?

- Percepția importanței femeii de-a lungul istoriei a evoluat foarte mult. Am asistat la etapa în care femeia era considerată inferioară bărbatului, rolul ei rezumându-se la procreare și la obligațiile casnice. Emanciparea femeii în prezent este evidentă, regăsindu-se în cele mai variate și onorante ipostaze: femeia mamă, om de știință, cadru didactic, medic în toate specialitățile, inclusiv cele chirurgicale, femeia om politic, în poziții de conducere, cercetător de vârf, sportivă de performanță, și lista poate continua. Este regretabil că în secolul XXI regăsim în diverse locuri pe glob reminiscențe ale unei gândiri retrograde cu privire la importanța femeii în societate. Alegerea unei specialități medicale, indiferent de gen, trebuie să corespundă cu aspirațiile fiecăruia, dar și cu capacitatea de a performa în profilul ales. Prin definiție, alegerea unei profesii medicale presupune un mod de viață particular, cu multe sacrificii și studiu permanent, lucruri asumate de către cel ce a optat pentru domeniul ales, care trebuie ridicat la rang de artă.

„Imaginea publică a unui medic și cadru didactic trebuie să corespundă cu un anumit statut bine definit în societate”

- Sunteți cunoscută pentru eleganța și rafinamentul dumneavoastră. Ce rol au stilul și eticheta în viața de zi cu zi și cum influențează modul în care este percepută o persoană inclusiv pe plan profesional?

- Profesia de medic și cadru didactic presupune o educație deosebită atât în domeniul medical, cât și în cel cultural și educațional, dar și în ceea ce privește imaginea publică a unei persoane care îmbrățișează această meserie. Consider că imaginea publică a unui medic și cadru didactic trebuie să corespundă cu un anumit statut bine definit în societate. Fiecare își construiește imaginea publică în raport cu aspirațiile sale, dar și cu complexitatea educațională. Fără să ne dăm seama, reprezentăm modele pentru tinerele generații, iar obligația noastră morală este de a susține imaginea pozitivă a unui medic în societate. Evident, acest lucru nu trebuie să fie o dominantă, dar nici nu trebuie neglijat. Din respect pentru profesia mea și pentru cei cu care interacționez, consider că trebuie să existe o armonie și un echilibru în toate. Tinerii au nevoie de modele din punct de vedere profesional, moral și uman, iar toate acestea se reunesc într-o „imagine” în care trebuie să ne regăsim în poziția de mentori.

- Cum arăta studenția dumneavoastră și ce amintiri prețioase păstrați din acea perioadă? Cum credeți că s-au schimbat valorile și provocările studenților de astăzi?

- Mă gândesc la studenție cu nostalgie, plăcere și bucuria unei perioade în care studiul profesional m-a dominat. Din familie am învățat că munca asigură succesul viitorului în orice profesie aleasă. Cu atât mai mult, profesia de medic trebuie ridicată la rang de artă, iar performanța și dragostea de oameni nu trebuie să ne părăsească niciodată. Colegialitatea, spiritul de echipă și ajutorul reciproc sunt lucruri pe care le amintesc cu drag în ceea ce privește relațiile interumane. Prieteniile dezvoltate pe parcursul studenției dăinuiesc și astăzi, iar bucuria revederii cu orice prilej este de neegalat, cu atât mai mult cu cât anii trec și amintirile din tinerețe devin mai pregnante. Comunicarea virtuală care domină în prezent cred că schimbă mult relațiile interumane. Suntem în secolul vitezei, contracronometru, astfel încât ne este mai ușor să comunicăm online decât să ne bucurăm de întâlniri „face to face”. Înțeleg perfect această evoluție în ceea ce privește relațiile interumane, dar, în același timp, doresc să promovez, prin accesul meu în media, comunicarea directă, importanța relației umane și, bineînțeles, relația medic-pacient și student-cadru didactic.

- Lumea de astăzi este în continuă schimbare, iar medicina nu face excepție. Cum percepeți transformările sociale și tehnologice din ultimii ani și impactul lor asupra relației medic-pacient?

- Viața unui medic nu se compară cu nimic din viața oricărei alte profesii. Un medic nu are voie să-și închidă telefonul, indiferent de ora din zi sau din noapte și indiferent de evenimentele din viața privată la care participă. Dacă un tânăr își asumă un astfel de mod de viață, înseamnă că profesia aleasă este cea care îl definește și în care se regăsește. Dacă nu iubești omul, dacă nu știi exact ce înseamnă empatie față de suferința umană, mai bine să alegi o profesie care să îți aducă satisfacții maxime fără a aduce nimănui vreun prejudiciu. Indiferent de înclinația către tehnologia modernă, relația medic-pacient nu trebuie subapreciată. Respectul față de profesia aleasă asigură și un statut social pe măsura aspirațiilor.

„ Rămân fidelă profesiei mele de-o viață: medic internist și cardiolog, cadru didactic dedicat tuturor generațiilor de tineri”

- Ați fost mereu implicată în promovarea culturii și artei prin emisiunile dumneavoastră TV. Ce loc ocupă aceste domenii în viața dumneavoastră și cum credeți că pot influența ele formarea unui medic?

- Colaborarea mea cu posturile de televiziune datează de câteva decenii bune. Am fost invitată de multe ori la dialoguri publice în care am abordat diverse teme medicale de actualitate. În urmă cu 10 ani, grație unei frumoase colaborări cu TeleMoldova Plus, condusă de domnul Director General Petru Frăsilă, am primit invitația generoasă de a realiza emisiunea „De la inimă la inimă”, prin care am putut aborda un spectru larg de subiecte, într-un dialog cald, natural, autentic, necosmetizat și necenzurat, spre folosul auditoriului. Câte valori nu avem, care, din discreție, preferă să stea „în spatele cortinei” și cu greu se lasă dezvăluite... Am reușit să descopăr în interlocutorii mei, aparținând tuturor generațiilor și profesiilor, valențe nebănuite, uneori ascunse (artistice, culturale, medicale), toate importante de dezvăluit în fața telespectatorilor. Mă regăsesc în egală măsură atât în ipostaza de medic și cadru didactic, care mă definește, cât și în cea de comunicator media, abordând o sferă largă de domenii. Consider că această complexitate de imagine poate constitui o formă de educație medicală și nu numai, pentru oricine care receptează preocupările mele.

- În încheiere, ce mesaj doriți să transmiteți celor care vă urmăresc emisiunile și studenților care vă privesc ca pe un model în cariera lor?

- Afirm cu plăcere că mă regăsesc în mai multe ipostaze, toate evoluând într-o succesiune logică. Rămân fidelă profesiei mele de-o viață: medic internist și cardiolog, cadru didactic dedicat tuturor generațiilor de tineri, în diverse etape de pregătire profesională. Plăcerea comunicării directe, spontane, pragmatice, fără cosmetizare a informației, reprezintă un har pe care l-am moștenit din familia mea de „didacți”, în care am crescut. Oportunitatea de a comunica în media, la diverse posturi de televiziune, mi-a dezvoltat această abilitate, pe care o consider aditivă și constructivă pentru profesia de bază. Emisiunea „De la inimă la inimă”, pe care o realizez de peste 10 ani la televiziunea TeleMoldova Plus, mi-a oferit plăcerea de a poziționa „cardiologia în mozaicul vieții”, cu ajutorul interlocutorilor din toate specialitățile medicale și din diverse domenii culturale, educaționale, filozofice, psihosociologice, etnografice, artistice vizuale sau lirice. Astfel, adaug la imaginea mea consacrată de medic internist și cardiolog, cadru didactic, și pe cea de „Doamna de la televiziune”.

- Aveți o carieră impresionantă și un portofoliu bogat de realizări. Dacă ar fi să priviți în urmă, există ceva ce ați schimba sau regretați că nu ați făcut altfel?

- Atât în cariera medicală, cât și în cea didactică, afirm cu mândrie că am atins toate treptele desăvârșirii profesionale. Și toate acestea au început cu educația din familie, cu respectul față de muncă, corectitudine și față de profesia aleasă. Judecând retrospectiv, profesia de medic și cea de cadru didactic le-am îmbinat cu spirit de responsabilitate și dăruire, dar și cu plăcerea maximă pentru alegerea făcută. Adaptarea la cardiologia modernă, tehnologizată, mă face să mă regăsesc în medicina pe care o practic.

 A consemnat Maura ANGHEL