Caracatița păcănelelor sufocă – iluzii de câștig, vieți ruinate

 * pe fiecare stradă principală din Iași, la colț de bloc sau între magazine de cartier, luminile puternice ale sălilor de jocuri atrag privirile trecătorilor * fie că sunt fațade pline de neoane multicolore, bannere cu promisiuni de „câștig garantat” sau uși care se deschid și închid într-un ritm alert, realitatea e clară: păcănelele au devenit parte din peisajul urban, iar fenomenul ia amploare

Într-o plimbare scurtă pe bulevardele principale ale Iașului nu are cum să nu-ți sară în ochi puzderia de săli de jocuri. Pe strada Nicolina sunt puzderie, la fel și pe Șoseaua Păcurari, zona Podu Roș sau cartiere precum Alexandru cel Bun și Tătărași. De la cazinouri sofisticate până la mici încăperi cu două-trei aparate de slot-machine, oferta pare să fie peste tot. „Într-un singur an, pe strada mea au apărut trei noi săli de păcănele”, spune Maria, o locuitoare din zona Tătărași. „Nu știu cine le frecventează, dar mereu sunt oameni acolo. Mai ales noaptea”.

  O industrie în expansiune

 Conform datelor oficiale, numărul sălilor de jocuri din România a crescut semnificativ în ultimul deceniu. La Iași, problema devine tot mai vizibilă, mai ales că aceste locații sunt amplasate strategic lângă stații de autobuz, campusuri studențești sau cartiere aglomerate. Miza este simplă: cu cât sunt mai multe săli, cu atât sunt mai mulți jucători. Industria jocurilor de noroc se bazează pe ideea că omul este tentat de câștigul rapid, iar când pierderile încep să se adune, se instalează dependența.

Dincolo de aspectul economic, păcănelele sunt și un pericol real pentru cei vulnerabili la jocurile de noroc. Potrivit medicilor de la Institutul de Psihiatrie „Socola”, dependența de jocuri de noroc este în creștere în rândul tinerilor din Iași, mulți ajungând să-și piardă economiile, locurile de muncă sau chiar relațiile de familie.

În teorie, legislația interzice amplasarea sălilor de jocuri în apropierea școlilor, dar în practică, multe săli sunt la doar câțiva metri de unități de învățământ. Campaniile de prevenire sunt puține și insuficiente, iar reglementările privind limitarea accesului minorilor sunt ușor de evitat.

Statul câștigă enorm din taxele percepute operatorilor de jocuri de noroc, de aceea măsurile sunt prea blânde. Prețul real îl plătesc familiile celor care își pierd casele, joburile și, uneori, chiar viața, din cauza datoriilor făcute la jocuri.

În timp ce sălile de păcănele continuă să se înmulțească în Iași, fenomenul dependenței de jocuri de noroc ia amploare. Problema nu mai este doar una economică, ci și socială și psihologică. Fără măsuri eficiente, fără campanii reale de prevenire și fără o reglementare mai strictă, păcănelele vor continua să fie o atracție periculoasă pentru tot mai mulți ieșeni, iar dramele personale se vor înmulți. Până atunci, lumina intermitentă a reclamelor la păcănele va continua să atragă clienți, ca un miraj al unui câștig iluzoriu.

Clara DIMA