Aurul le-a luat mințile românilor

* 90% din investitorii români achiziționează produse de greutăți mai mari (începând cu lingouri de 20 de grame) * analiștii J.P. Morgan preconizează că prețul aurului va depăși 3.300 dolari per uncie troy în acest an * din 2020 încoace, prețul aurului s-a dublat

La finalul săptămânii trecute, prețul aurului a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 3.000 de dolari pe uncie troy. În ultimii cinci ani, prețul metalului galben s-a dublat, doar în ultimele 12 luni majorându-se cu 39%. Având în vedere această tendință ascendentă și condițiile investiționale ideale, analiștii de pe Wall Street, J.P. Morgan, preconizează că prețul aurului va depăși 3.300 de dolari pe uncie în 2025.

Scăderea ratelor dobânzilor, războiul dintre Ucraina și Rusia, achizițiile record ale băncilor centrale și, mai recent, incertitudinea privind politicile tarifare ale președintelui Donald Trump sunt câteva dintre motivele pentru care prețul aurului a crescut atât de semnificativ. Aurul este un activ care strălucește în perioade de instabilitate politică și economică.

Potrivit reprezentanților Tavex România, unul dintre cei mai mari comercianți de aur de investiții din Europa, aproape 90% dintre investitorii români aleg să achiziționeze produse de greutăți mai mari, începând cu lingouri de 20 de grame. Logica este că dacă produsul este mai mare, prețul per gram de aur pur este mai mic. Această relație inversă derivă din costurile de ambalare și logistică, în special, întrucât aceleași condiții trebuie asigurate pentru lingourile de un gram precum în cazul celor de o sută de grame. Diferențele principale constau în lichiditate. Cu cât un produs este mai mic, cu atât este mai ușor de vândut.

În cazul investitorilor români, aproximativ 80% dintre cei care investesc în aur fizic aleg lingourile.

Decizia dintre achiziționarea unui lingou sau a unei monede se poate face ținând cont de mai multe criterii. În primul rând, din punct de vedere legislativ, se consideră aur de investiții monedele produse după anul 1800, cu un conținut de cel puțin 90% aur pur și care sunt sau au fost mijloc de schimb legal în țara producătoare. Spre deosebire, lingourile de aur de investiții trebuie să aibă o puritate de cel puțin 99,5%. În cazul ambelor tipuri de produse, prețul final nu poate depăși cu mai mult de 80% prețul de piață al aurului conținut.

Deși nu este o regulă, în general prețul monedelor de aur este ceva mai ridicat decât al lingourilor de aceeași greutate. Motivul constă în reprezentările intricate și atenția sporită acordată monedelor. În cazul unor serii limitate, precum monedele Lunar, Panda Chinezesc sau Cangur Australian, care își schimbă designul anual, prețul unei monede de aur de o uncie poate fi cu zece procente mai mare decât cel al unui lingou de o uncie. Atuul acestor serii limitate este că ele sunt realizate doar în anul în curs, căpătând, în timp, o valoare de colecție.

De asemenea, pe termen lung, aurul tinde să depășească randamentul obligațiunilor guvernamentale din SUA, sau chiar și randamentul anualizat al unor indici bursieri precum S&P500.

Totodată, aurul de investiții este scutit de taxa pe valoarea adăugată (TVA) în Europa. Spre deosebire, bijuteriile nu au această excepție, iar prețul lor deviază semnificativ (uneori fiind dublu) față de prețul aurului conținut, motiv pentru care nu poate fi considerat o investiție.

„Aurul de investiții este unul dintre cele mai sigure instrumente din lume. Acesta poate fi cumpărat și vândut oriunde în lume, la un preț apropiat de cel internațional. Este important de înțeles, însă, că investiția în aur se realizează pe termen lung, de cel puțin trei ani. Totodată, aurul este un activ care să mențină puterea de cumpărare pe termen lung, dar este și un instrument de diversificare în cazul perioadelor de instabilitate. Aurul, precum acțiunile, obligațiunile și imobiliarele, prezintă anumite riscuri. O alocare de 5%-10% a portofoliului investițional către aur este considerată ca fiind suficientă pentru majoritatea investitorilor”, spun specialiștii.

Raluca STROE