Cele mai frumoase trasee ale Moldovei
Dimensiune font:
Imediat ce cobori în Gara din Vatra Dornei te învăluie nu doar mirosul de brad şi răcoarea muntelui, dar şi o linişte greu de explicat pentru o aşezare urbană. Aproape că nici nu auzi sforăitul gaterului din apropiere, nici motoarele maşinilor ce trec în grabă. Te bucuri doar de linişte şi de gândul întâlnirii cu Viorela Cătălina şi Clubul Doamnelor de Munte.
Bucovineancă adoptată, Viorela a lăsat Iaşul în urmă cu vreo zece ani, când a decis să-şi fie propriul stăpân. A avut o carieră frumoasă ca şi conservator în domeniul muzeal, apoi a învăţat tainele managementului şi marketingului în sectorul dur al asigurărilor. La un moment dat a tras linie şi a spus „Gata”. „Nu m-am încadrat tiparelor de serviciu şi programului impus şi am ales calea propriului şef şi angajat pe drumul muntelui. Cu ceva economii, cu multă muncă şi cu o dorinţă imensă de libertate am deschis Cabana de Vis, aşa cum este cunoscută Pensiunea Cătălina. Şi nu a fost uşor, ca să răspund unei întrebări nerostite, dar a meritat fiecare secundă”, am aflat de la Viorela.
Cumva, ea a schimbat o aventură urbană cu o alta – a lăsat în urmă Iaşul zgomotos pentru o aşezare cochetă de munte, unde încă te mai bucuri de aer curat şi poţi găsi tihna în care să-ţi asculţi gândurile şi să-ţi linişteşti sufletul. Viorela este un cabanier atipic – ea îşi însoţeşte mereu turiştii, promovează traseele şi le arată toate frumuseţile zonei. „Profilul turistului s-a schimbat mult şi puţini sunt cei care mai doresc doar să se plimbe, să stea pe o bancă din Parcul Central şi să se joace cu veveriţele. Oamenii au nevoie de mereu de ceva nou. Cer lucruri noi, trăiri pe care să le transforme cu uşurinţă în amintiri şi am ales să petrec alături de ei, atunci când mi-au cerut, o parte din vacanţa lor”, a mai spus Viorela. Şi pentru că varietatea este cuvântul de ordine, ea a înfiinţat, în urmă cu trei ani, şi Clubul Doamnelor de Munte, atrasă de ideea coagulării unui grup care să arate frumuseţile Bucovinei. Atentă la toate sugestiile venite de la cei din jur, a organizat sesiuni gastronomice, tabere de sănătate şi frumuseţe, seri distractive, concursuri fel de fel, degustări de vin şi de alte bunătăţi pe care le prepară cu mâna ei. Vin şi mulţi copii în tabără şi se bucură să facă diferite lucruri împreună: „Gătim, mergem la călărit, ne jucăm mult. Aşa a venit şi ideea clubului. Într-o seară, stăteam la poveşti cu nişte prieteni. Ei au spus «Ce bine ar fi dacă ar exista un loc unde să ne întâlnim periodic, să venim de prin locurile unde stăm şi muncim şi să ne simţim bine». «Cât de greu ar fi?», m-am întrebat, şi ne-am apucat de lucru. Şi pentru că femeile sunt mai sensibile, am spus să fie Clubul Doamnelor de Munte”. Grupul are deja sute de membri şi din Vatra Dornei, dar şi din Suceava, Iaşi, Bucureşti, Călăraşi, Constanţa. Practic, din toată ţara. Se întâlnesc periodic, la cererea lor, şi organizează diferite acţiuni. Uneori li se alătură şi salvamontiştii, care se bucură de câteva ore petrecute lângă oameni care iubesc muntele la fel de mult ca şi ei. Unul dintre salvamontişti, Ciprian Streteanu, cunoscut pentru ascensiunile sale pe Aconcagua, îi însoţeşte pe cei care vor să facă escaladă.
Călător prin Bucovina
De la nicio întâlnire nu lipsesc drumeţiile, făcute pe cele mai frumoase trasee din zonă către Vârful Ouşorul, Giumalău, Pietrosul Bistriţei, munţii Călimani, cu celebra rezervaţie naturală 12 Apostoli, lacul Iezer, lacul fără fund şi drumul Mariei Tereza, promovarea zonei fiind unul dintre scopurile principale ale Clubului Doamnelor de Munte. De multe ori urcă şi la Mănăstirea Piatra Tăieturii, care se află la cea mai mare altitudine din Bucovina (1.790 metri – n.a.). Au mers împreună la Muzeul Ouălor de la Ciocăneşti, la toate lăcaşurile de cult din zonă, la şezători. „Cu turiştii am făcut de foarte multe ori turul mănăstirilor. Plecăm din Vatra Dornei, ajungem la Moldoviţa, Suceviţa, Putna şi ne întoarcem pe la Mănăstirea Humor şi Voroneţ. Am mers pe TransRarău, prin Chilia şi Cheile Zugrenilor, am ajuns la Mănăstirea Rarău, traversam muntele şi ajungem la Pietrele Doamnei după care coborâm în Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc şi apoi acasă, la tochitură!!!!”, a oferit Viorela câteva trasee parcurse deseori alături de Clubul Doamnelor de Munte. Au fost călătorii şi la Salina Cacica, la ştrandul cu apă sărată şi la Biserica Catolică, unde este cea mai importantă comunitate catolică din zonă, dar şi spre Ardeal la Tihuţa, la Castelul Dracula. Traseele montane sunt parcurse obligatoriu pe jos, iar cele dintre localităţi cu maşina su bicicleta.
Cum să ajungi la cei 12 Apostoli cu bicicleta
Ca să descoperi judeţul Suceava nu ai nevoie decât de o bicicletă, crede Ştefan Macedon Gheorghiţă, cunoscut drept „Artistul”. Împreună cu prietenii săi, tânărul a făcut ceea ce autorităţile locale şi judeţene nici nu au încercat: trasee turistice pentru pasionaţii de ciclism. „Artistul” s-a apucat mai serios de treabă în urmă cu patru ani şi de atunci, de la topirea zăpezii până când ninge din nou, îşi ia bicicleta, rucsacul şi aparatul de fotografiat şi porneşte la drum. Toate descoperirile pe care le face pe traseu, toate locurile frumoase pe care le vede le publică pe site-ul său www.judetulsuceava.ro. Printre traseele cicloturistice pe care le recomandă se află şi 12 Apostoli, care nu este uşor, deci nu ar fi potrivit pentru începători. Traseul are o lungime de 25,3 kilometri, poate fi parcurs în cinci ore pe drumuri asfaltate, pietruite sau de pământ. „Traseul începe în comuna Dorna Candrenilor, la intersecţia drumului european cu drumul asfaltat ce duce în satul Poiana Negri. Urmaţi acest drum pentru câţiva kilometri până ajungeţi la intersecţia cu un drum pietruit ce urcă în stânga, unde este un indicator spre schit. Urmăm acest nou drum şi imediat vom întâlni şi marcajul turistic punct albastru. Pentru a ajunge la Schitul 12 Apostoli trebuie să urmaţi indicatoarele spre schit şi marcajul turistic, cu menţiunea că în ultima parte drumul urcă în serpentine spre golul montan, iar panta este destul de mare”, ne-a spus Ştefan Macedon Gheorghiţă. Artistul a adăugat că „odată ajunşi sus, traseul face stânga pe un drum înierbat chiar înainte de intrarea în curtea aşezământului monahal, trece pe lângă o morişcă de vânt şi ajunge la un popas şi un panou informativ. Aici putem să lăsăm bicicletele şi să mergem până la stâncile 12 Apostoli (trei ore de mers pe jos, dus-întors – n.r.), marcaj punct roşu şi punct albastru”. Ştefan Macedon Gheorghiţă atenţionează că revenind la popas, traseul continuă uşor stânga faţă de direcţia de unde aţi venit când aţi urcat de la schit şi intră în pădure pe un drum de pământ, unde trebuie să întâlniţi marcajul triunghi albastru. Urmărind acest marcaj, veţi ajunge în Sărişor de unde puteţi continua spre Neagra Şarului sau spre Şarul Dornei. Un alt traseu pentru ciclişti recomandat de Artistul este Pojorâta- Fundu Moldovei- Colacu- Botuş- Braniştea- Breaza de Sus- Benia- Moldova Suliţa- Izvoarele Sucevei- Drum forestier Benschi- Pasul Pohoniş- Brodina de Sus-Brodina de Jos- Argel- Râşca- Moldoviţa- Vatra Moldoviţei- Frumosu- Strâmtura- Vama. Gradul de dificultate al traseului este mediu, iar distanţa parcursă este de 111 kilometri pe drumuri pietruite şi asfaltate.
Ceahlăul veşniciei noastre
Dacă preferaţi călătoriile în Neamţ, Ceahlăul este principala destinaţie, lucru demonstrat de miile de turişti care an de an vin în zonă. Cele mai căutate trasee, apreciate inclusiv pentru frumuseţea lor, sunt Durău- Cascada Duruitoarea şi Cabana Dochia sau Izvorul Muntelui- Stânca Dochia- Jgheabul cu Hotar- Cabana Dochia. Mulţi preferă şi Izvorul Muntelui- Poiana Maicilor- platoul Ocolaşul Mic- Cabana Dochia, dar şi Durău-Cabana Fântanele-Toaca-Cabana Dochia şi Izvorul Muntelui-Cabana Dochia. „Au fost primele trasee pe care le-am parcurs în copilărie şi am rămas fascinat de ele. Este fascinant să priveşti lumea de pe platourile înalte şi să ai impresia că poţi atinge norii cu mâna?”, a spus Cătălin Dima, un ieşean îndrăgostit de munte şi de natură.
Drumeţilor nu le trebuie mare lucru în afara unui rucsac în care se află toate cele necesare unui montagnard. Ei se bucură să fie împreună, să adune poveşti de călătorie şi să împărtăşească tuturor din experienţele avute pe munte. Dar poate cel mai mult le place să vorbească despre frumuseţile ascunse ale Moldovei şi despre cum le putem cunoaşte mai bine.
Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau