Coadă la... Botanică!

* aglomeraţie mare la deschiderea celei de-a 45-a ediţii a expoziţiei „Flori de toamnă” * aleile Grădinii Botanice au devenit neîncăpătoare * mii de oameni au venit, duminică, la expoziţia organizată de Grădina Botanică în cadrul Zilelor Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi * până pe 20 noiembrie pot fi admirate tufănele, crizanteme, expoziţiile de dovlecei, de varză şi pot fi văzuţi şi cei mai rari şi cei mai scumpi ardei iuţi din lume

Ediţia din acest an este specială deoarece Grădina Botanică „Anastasie Fătu” aniversează 165 de ani de la fondare, acesta fiind prima grădină de acest fel înfiinţată în România. În actualul spaţiu de pe Dealul Copoului, Grădina Botanică funcţionează de 58 de ani. „Pe primul amplasament, astăzi sunt două străzi, strada Anastasie Fătu şi strada Florilor, nu departe de monumentul Râpa Galbenă. Pe acest amplasament, în anul 1960, cu prijlejul aniversării a 100 de ani de la fondarea Universităţii s-a pus problema înfiinţării unei grădini care să corespundă cerinţelor. Dar s-a găsit şi preferat acest amplasament pentru că este un teren accidentat şi care oferă, din punct de vedere peisagistic, valenţe cu totul deosebite”, a menționat directorul Grădinii Botanice, prof. univ. dr. Cătălin Tănase.

Peste cinci decenii de efort, cercetare ştiinţifică şi implicare

Pentru a vedea Grădina Botanică aşa cum este ea acum a fost nevoie de un efort şi cercetare ştiinţifică de peste cinci decenii. „Apreciem că este una dintre cele mai reprezentative colecţii de crizanteme dintr-o grădină botanică din ţară şi din străinătate. În prezent, colecţia numără 215 soiuri de crizanteme, care sunt aşa zisele crizanteme internaţionale, şi 210 de dumitriţe sau tufănele, aşa cum sunt cunoscute în zona noastră”, a spus directorul Grădinii Botanice”, a spus directorul Grădinii Botanice. . 

Activitatea de cercetare din Grădina Botanică din Iaşi a început din perioada anilor 1970-1980, când a fost iniţiat procesul de creare a primelor soiuri româneşti de crizanteme într-o grădină botanică din România. „În acea perioadă au fost create şi omologate 14 soiuri de tufănele şi 23 de crizanteme, ceea ce este minunat şi firesc. Toată echipa Grădinii Botanice de la secţia Crizanteme, coordonată de prof.dr Ana Cojocariu, a continuat această frumoasă tradiţie. Chiar dacă secţia a fost preluată de 6 ani, de 5 ani a organizat activităţi de înviorare prin polenizare încrucişată, a ales două soiuri, unul fiind franţuzesc şi unul românesc. Printr-o muncă foarte minuţioasă a reuşit prin distincţie, prin uniformitate, stabilitate, să ne prezinte astăzi două soiuri cu inflorescenţe tip margaretă dar când vă apropiaţi remarcaţi inflorescenţa dublă”, a spus directorul Grădinii Botanice.

Flori, fructe şi seminţe într-o promisiune a vieţii

Tot ceea ce se poate vedea în aceste zile la Expoziţia „Flori de toamnă” este munca de cercetare şi creaţie a celor de la Grădina Botanică din Iaşi. Expoziţia se intitulează „Flori, fructe şi seminţe”, genericul din acest an este „Promisiunea vieţii”.

Pe stâlpii placaţi cu piatră este expusă artă japoneză. Sunt nişte colaje realizate printr-o tehnică de presare a unor părţi din plantă sau chiar tipuri de inflorescenţă.  

Un alt aspect remarcabil este faptul că în prezent în Grădina Botanică de la Iaşi se găsesc toate tipurile de inflorescenţă clasificate în cele 13 clase cunoscute la nivel internaţional. Pot fi remarcate cele mai comune crizanteme, cum sunt anemonele, dar şi inflorescenţe cunoscute sub numele „păianjen” sau “pensulă”. Ele sugerează apropierea de semnificaţia numelui care le poartă.

În zona unde sunt speciile sălbatice, vizitatorii pot admira 25 de astfel de specii de pe toate continentele. Aici sunt expuse cele perene, cele pe care le păstrăm în spaţii protejate. Vizitatorii pot remarca şi crizantema pentru salată sau pe cea pentru ceai ori pe cea din care se extrage un insecticid. În medicina asiatică, în mod special în cea chinezească, sunt folosite multe dintre crizantemele care se regăsesc şi în cadrul expoziţiei din această toamnă. Absolut toate culorile provin dintr-un genitor cu inflorescenţă de culoare galbenă.

Într-un alt spaţiu al expoziţiei sunt amenajate numeroase eşantioane de fructe şi de seminţe care provin de la specii cultivate în Grădina Botanică. Printre aceştea se remarcă colecţia de ardei decorativi. „Pentru curioşi avem primele trei specii recunoscute la nivel mondial ca fiind cele mai iuţi. Anul acesta am reuşit, printr-un schimb internaţional, să primim patru seminţe de la cel mai scump ardei din lume, dar a germinat doar o singură sămânţă. Este o specie perenă, ceea ce ne dă mari speranţe că va dăinui în Grădina Botanică din Iaşi. Este cea mai scumpă pentru că 1 kg are aproximativ 75.000 de fructe de dimensiunea unor mărgele”, a adăugat directorul Grădinii Botanice din Iaşi, prof. univ. dr. Cătălin Tănase.

Într-un cadru tradiţional este organizată o expoziţie cu peste 200 de soiuri de dovlecei. Lor li se alătură tigve, dovleacul de ceară, castraveţii ţepoşaţi africani, pepene de iarnă, tărtăcuţa şarpe, bureţi vegetali şi insulina vegetală. Colecţia are atât impact decorativ cât şi o importanţă ştiinţifică deosebită.

Nu în ultimul rând, cei care vin la Expoziţia de toamnă pot admira şi colecţia de varză. Sunt 76 de taxoni, din care 21 sunt prezentaţi în premieră. Printre ei sunt opt hibrizi ornamentali şi 13 cu valoare alimentară.   

Pentru această expoziţie, cei de la Grădina Botanică „Anastasie Fătu” s-au pregătit încă de anul trecut. De remarcat este faptul că Grădina Botanică este deschisă indiferent de vreme. Secţiile exterioare şi serele pot fi vizitate până pe 20 noiembrie, între orele 9 şi 17. Preţul unui bilet este de 15 lei. Studenţii, elevii, pensionarii şi grupurile organizate beneficiază de reduceri. Laura RADU