Ieșenii se reîntorc din străinătate, pentru a-și asuma rolul de părinte!

* tot mai mulţi părinţi din județul Iași revin sau îşi asumă rolul de sprijin financiar fără a pleca din ţară * cu toate acestea, 3.016 copii ieșeni continuă să trăiască departe de cei care le oferă cea mai importantă bază emoţională – familia * Iașul ocupă locul al patrulea la nivel național, după Suceava – 4.868 copii cu cel puțin un părinte sau aparținător unic plecat, Botoșani – 4.034 cazuri și Vaslui – 3.451 cazuri

Numărul copiilor din Iași rămaşi în îngrijirea rudelor sau preluați în sistemul de protecţie specială, din cauza părinţilor plecaţi la muncă în alte state, a scăzut cu aproape 25% în decurs de 1 an, din semestrul III al anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă din acest an!

Conform Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), doar 3.016 copii din județul Iași mai aveau, în iulie 2024, cel puțin un părinte plecate la muncă în străinătate, față de 4.186, cu un an în urmă.

Cea mai relevantă scădere s-a înregistrat în privința copiilor cu ambii părinţi plecaţi, cifrele relevând o diminuare cu aproape o treime, până la 414 cazuri.

La general, Iașul ocupă locul al patrulea la nivel național, după Suceava – 4.868 copii cu cel puțin un părinte sau aparținător unic plecat, Botoșani – 4.034 cazuri și Vaslui – 3.451 cazuri. 

În România, în a doua jumătate a acestui an, 59.372 copii aveau părinţii plecați la muncă în străinătate, 9.114 copii cu ambii părinţi plecaţi şi 6.891 copii cu părintele unic susţinător plecat.

Situația s-a redresat vizibil în ultimii ani, după ce, în ianuarie 2017, de exemplu, numărul copiilor rămași singuri acasă sau în grija unui singur părinte era de 95.308! Însă, în realitate, cifrele erau mult mai mari (aproximativ 160.000 copii, conform Ministerului Educației), deoarece statisticile ANDPDCA nu sunt complete, surprinzând doar numărul copiilor integrați în sistemul de învățământ (preșcolari și școlari cu vârsta între 3-17 ani) și neincluzând copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală/în abandon școlar.  

 Specialiștii susțin că, de cele mai multe ori, copiii rămași acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate, lipsiți de afecțiunea și supravegherea acestora, sunt expuși mai multor riscuri, precum abandon școlar, autoizolare, apariția unor tulburări emoționale și comportamentale.

Mai mult decât atât, lipsa ambilor părinți sau a reprezentanților legali determină limitarea accesului copiilor la servicii de sănătate și educaționale, la protecție juridică sau la beneficii sociale.    

 

Un aspect alarmant este faptul că unii dintre aceşti copii ajung în sistemul de protecţie specială, în grija asistenţilor maternali sau în centre de plasament, confruntându-se cu provocări suplimentare legate de adaptarea la medii noi şi de lipsa unui contact constant cu părinţii. Carmen DEACONU