VIDEO/ MIHAI CHIRICA Semnarea acordului de înfrățire dintre Municipiul Iași și Municipiul Cahul din Republica Moldova.

Acordul de înfrățire între municipiile Iași și Cahul a fost aprobat de consiliile locale ale celor două orașe încă din 30 aprilie anul trecut, însă strictețea restricțiilor sanitare a amânat semnarea actului propriu-zis, lucru care se întâmplă astăzi, într-o zi de un simbolism aparte: 27 martie, ziua în care, în anul 1918, Basarabia se unea cu patria mamă, România.

Ne bucură foarte mult și suntem mândri că, după capitala Chișinău, Cahul devine încă un oraș din Republica Moldova înfrățit cu Iașul.

Cahul este un oraș special, fiind un important centru de românitate din sudul Basarabiei, un oraș al spiritualității ortodoxe, în anul 2018 fiind înființată acolo o Episcopie afiliată Patriarhiei Române.

Dincolo de aceste afinități, care vor sta la baza dezvoltării și derulării unor proiecte în domeniile cultural, economic, educațional, important este să transmitem un mesaj limpede privind dorința comună de unificare între România și Republica Moldova.

Desigur, acest lucru se va produce atunci când condițiile istorice și politice vor fi favorabile.

În urmă cu trei ani, pe 10 martie 2018, când am avut onoarea de a fi ales președinte al Ligii Aleșilor Locali Unioniști, spuneam că generația noastră trebuie să scrie și să semneze cea mai frumoasă pagină din istoria poporului nostru: reîntregirea României și Unirea Basarabiei cu Țara!

Nu am abandonat acest gând și voi face tot ceea ce depinde de mine ca el să devină realitate.

Vă asigur că Iașul va fi mereu în linia întâi a apropierii frățești cu Basarabia, fiind un oraș care își va respecta întotdeauna titlul de Capitală Istorică a României prin acțiunile de unificare pe care le întreprinde constant.

Apropierea de valorile europene, noua politică pro europeană a Republicii Moldova, ne dau speranțe privind un apropiat act de unificare.

Vă rog să credeți în dorința României de apropiere față de Basarabia.

Sunt multe exemple de acțiuni de solidaritate și sprijin față de Republica Moldova, cel mai recent fiind ajutorul acordat Chișinăului în lupta pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Prin urmare, sunt optimist și văd în viitorul nu foarte îndepărtat oportunitatea reunificării, la fel cum s-a întâmplat și în urmă cu 103 ani, pe 27 martie 1918.

Depinde de noi, de puterea unei viziuni comune, ca acest pas esențial pentru neamul românesc să-l facem o dată pentru totdeauna!

**

Tot sâmbătă, anterior semnării acestui document, am participat, la Bârnova, la o serie de evenimente organizate la mormântul marelui patriot Ion C. Inculeț. După Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și slujba de pomenire pentru semnatarul Declarației Unirii în numele Sfatului Țării și ceilalți membri ai Sfatului Țării care au votat Unirea Basarabiei cu România, au urmat depunerea de coroane, oferirea de distincții unor personalități din Basarabia rezidente în Iași, defilarea Gărzii de Onoare și scurte luări de cuvânt din partea organizatorilor și invitaților.

În fiecare an, la data de 27 martie aniversăm Unirea Basarabiei cu „mama sa, România”, votată în 1918 de către Sfatul Țării, act istoric fundamental în perspectiva realizării Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.