Semne rele anul are! Ordonanţa „trenuleţ” pune pe picior de război sindicaliștii ieșeni

* salariaţii din învăţământul preuniversitar şi sănătate sunt nemulţumiţi de prevederile proiectului ordonanţei „trenuleţ” * sindicaliştii din învăţământul preuniversitar solicită Guvernului să îşi respecte angajamentele legale şi informale * liderul Sanitas Iaşi, Iulian Cozianu, spune că, în prezent, cea mai mare problemă din sistem o reprezintă blocarea angajărilor * și Liga Studenţilor Iași a anunţat că se opune deciziei actualei coaliţii de guvernare de a limita beneficiile studenţilor la călătoria redusă 90% cu trenul strict între domiciliu şi localitatea de studiu în vederea scăderii deficitului bugetar

Cei de la USLIP Iaşi solicită Guvernului României, condus de premierul Marcel Ciolacu, să-şi respecte angajamentele legale şi informale. „În cadrul discuţiilor purtate cu liderii Federaţiilor din Educaţie, din lunile octombrie şi decembrie, şeful Guvernului a afirmat că Executivul îşi va respecta obligaţiile care decurg din actele normative în vigoare ( OUG 57/2023). Prin urmare, considerăm că nu pot fi invocate probleme economice sau financiare pentru nerespectarea acestor angajamente, deoarece ne este greu să ne imaginăm că aceste dificultăţi nu ar fi fost cunoscute în lunile octombrie sau decembrie”, spune Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iaşi.

La rândul lor, cei de la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ solicită Guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din perioada mai - iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ, aşa cum apare în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare (ordonanţa trenuleţ).

De asemenea, cei din învăţământ spun că acest proiect „trenuleţ” vine şi cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învăţământului preuniversitar şi universitar românesc.

Cele mai importante nemulţumiri din învăţământul preuniversitar vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024. „Practic, prin această măsură se calcă în picioare Declaraţia politică din anul 2023 a preşedinţilor PSD şi PNL referitoare la Educaţie, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale aceloraşi preşedinţi referitoare la salarizarea în învăţământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum şi promisiunile recente ale guvernanţilor, conform cărora, în anul 2025, salariaţii din învăţământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învăţământ, din anul 2023. Nu trebuie să se uite un lucru: și promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale”, transmit sindicaliştii.

Referitor la salarizarea din învăţământ, sindicaliştii evidenţiază faptul că după majorările consistente din anii 2023 şi 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4.000 de lei net, „Salariul este insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România. În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puţin 6.000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârşitul carierei... Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiţia cea mai profitabilă este cea în educaţie, domeniu strategic al oricărei ţări, fără a fi omisă resursa ei umană", spun sindicaliştii din învăţământul preuniversitar.

 

„Blocarea angajărilor în sistemul sanitar vine pe un deficit cronic, pe o blocare a angajărilor. Adică spitalele n-au reuşit să angajeze nici măcar posturile care s-au vacantat. Măsura asta, cu 15%, cum să spun, e mai drastică decât cea din 2010, când angajai unul dacă îţi plecau şapte. Asta-i în momentul de faţă cea mai mare problemă”, consideră Iulian Cozianu, liderul Sanitas Iaşi.

 

Liderul Sanitas Iaşi, Iulian Cozianu spune că, în prezent, cea mai mare problemă din sistem este blocarea angajărilor.

Dincolo de blocarea posturilor, şi tăierea la jumătatea voucherelor de vacanţă cu contribuţii din în partea angajatorului reprezintă o problemă pentru cei din sectorul medical. „Şi asta creează nemulţumiri. Dar, repet, cel mai cea mai mare problemă şi provocare va fi funcţionarea unităţilor sanitare cu un deficit de personal şi aşa existent, pentru că într-un spital, sau chiar şi într-o şcoală, nu poţi să spui că am de făcut nişte hârtii şi dacă suntem puţini, le mai fac şi mâine şi poimâine şi răspoimâine. Nu, aşa spune problema. Acolo trebuie să acţionezi în momentul ăla. Pacientul nu poate să aştepte. Atunci impovărezi foarte mult pe cei care deja trag de vreo 2-3 ani de zile din greu, iar asta se va resimţi în principal în sănătatea lor, pentru că am observat în anul ce a trecut au fost foarte mulţi colegi care au început să se îmbolnăvească pentru că fac foarte multe ore suplimentare, au destul de mulţi pacienţi de îngrijit în condiţiile în care norma le este depăşită. Şi asta e cea mai mare provocare", spun cei de la Sanitas Iaşi.

Sindicaliştii din Sănătate spun că sunt deschişi la negocieri. „Sigur, probabil că o să ne întâlnim, o să discutăm și nişte reacţii cu cu siguranţă vom avea. Acum e o perioadă în care destul de greu să spui că organizezi protest, pentru că să organizezi nişte proteste trebuie să să parcurgi nişte paşi, e lege.  Dar în fine, mai există acolo o portiţă în care spune că prin memorandum aprobat de Guvern şi prin hotărâri guvernului iniţiat de Ministerul Dezvoltării s-ar mai putea debloca nişte posturi pentru sistemul sanitar, sistemul de învăţământ. Dacă într-adevăr vor face o analiză corectă şi posturile importante vor fi aprobate, poate cumva s-ar putea rezolva problema asta a deficitului de personal", spun cei din Sănătate.

Tot ei mai atrag atenţia că există pericolul migraţiei personalului din spitale. „Uitaţi, o experienţă pe care am trăit-o noi la Neuro. Ştiţi că munca infirmierelor e destul de grea la un spital de profil neurochirurgical, pentru că vorbim de pacienţi cu deficit neurologic, de cele mai multe ori pacienţi cu imobilizaţi la pat, care trebuie hrăniţi, spălaţi, schimbaţi ş.a.m.d. Deci, munca fizică pentru personalul axiliar este foarte grea. Ştiţi care a fost fenomenul? Ne-am trezit cu foarte multe infirmiere, şi când spun multe, chiar destul de multe au dat concurs la alte spitale, în alte specialităţi ceva mai uşoare: pe medicale, pe oncologie. Deci, efectiv au plecat pentru că au spus că ok, foarte greu. Şi o să vă spun un lucru, mulţi, multe dintre ele erau angajaţi de 1-2-3 ani, adică nici măcar nu era cu foarte, foarte mare vechime în în spital. Aşa încât e posibil ca să existe o migraţie a personalului”, a spus Iulian Cozianu.

Ordonanţa „trenuleţ” nemulţumeşte și studenţii

Liga Studenţilor Iași (LS IAŞI) a anunţat că se opune deciziei actualei coaliţii de guvernare de a limita beneficiile studenţilor la călătoria redusă 90% cu trenul strict între domiciliu şi localitatea de studiu în vederea scăderii deficitului bugetar. Ei solicită Guvernului să „taie” din subvenţia pentru partide, din fondurile alocate pentru presă şi publicitate sau să desfiinţeze instituţiile inutile, aşa cum a promis Marcel Ciolacu încă din august 2023. „Măsura eliminării beneficiilor la transportul feroviar pentru studenţi a fost anunţată din nou ca soluţie pentru problemele bugetare, ca şi cum subvenţiile pentru transportul studenţilor ar fi cea mai mare problemă din bugetul ţării, şi nu clientela de partid, managementul defectuos al finanţelor publice, supradimensionarea unor instituţii bugetofage şi inutile, intervenţionismul în economie şi corupţia generalizată sau pensiile speciale disproporţionate, care nu ţin cont de principiul contributivităţii”, spun cei de la Liga Studenţilor Iași.

Tot ei arată că, în realitate, impactul bugetar al gratuităţii pe cale ferată pentru studenţi este foarte redus, fiind de circa 0,0113% din PIB în 2024. Din datele obţinute de Liga Studenţilor de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în anul 2020 s-au cheltuit, în medie, 16,7 milioane de lei pe lună pentru transportul studenţilor. „Din perioada interbelică până în ianuarie-februarie 2017, studenţii s-au bucurat aproape constant de un tarif redus cu 50% la biletele de clasa a II-a, când guvernarea PSD-ALDE a introdus gratuitatea la transportul feroviar, care avea să fie eliminată în februarie 2021 de guvernul PNL-USR-UDMR. În vara anului 2023, guvernarea PNL-PSD a introdus o reducere de 90% a transportului feroviar pentru studenţi, pe care acum noua coaliţie PSD-PNL-UDMR vrea să o limiteze în mod absurd şi discriminatoriu strict pentru rutele dintre localitatea de domiciliu şi cea de studiu. Limitarea călătoriilor cu trenul doar spre localitatea de studiu este complet absurdă, având în vedere atât necesităţile diverse de deplasare ale studenţilor în alte localităţi strâns legate de viaţa academică (cercetare, conferinţe, concursuri etc.), cât şi faptul că mulţi tineri ar fi privaţi de această facilitate întrucât nu au o gară feroviară în localitatea de domiciliu. Pentru a fi constituţionale, facilităţile la transportul feroviar ar trebui să fie egale pentru toţi studenţii şi să nu fie condiţionate geografic”, spun cei de la Liga Studenţilor.

Tinerii spun că peste 28,13 miliarde de lei s-au plătit în primele zece lui ale lui 2024 pentru dobânzile aferente împrumuturilor realizate de guvernanţi. „Guvernul are de unde să taie: din subvenţiile pentru partide, care au crescut în ultimii opt ani de 26 de ori, de la 14,5 milioane de lei în 2016, până la circa 380 de milioane de lei în 2024. Din programul Rabla Plus, care în anul 2024 a avut un buget de 1 miliard de lei, şi care reprezintă, de fapt, o formă de subvenţionare a celor bogaţi, care îşi permit oricum o maşină electrică sau hibrid nouă. Executivul poate realiza restructurări ale instituţiilor publice care să elimine anomalia ca salariul mediul net al bugetarilor este cu 2000 de lei mai mare decât cel din mediul privat, discrepanţă unică la nivelul UE. Chiar liderii sindicatelor au constatat că există bugetari inutili care vin la 10 la muncă şi stau degeaba. De acolo trebuie început”, spun studenţii de la Liga Studenţilor.

Laura RADU