Nehammer insistă că nu vrea România în Schengen. Ce poate face Bucureștiul, cât ar putea dura un proces contra Austriei

Cancelarul austriac Karl Nehammer pare de neclintit în decizia privind aderarea României la spațiul Schengen. Oficialul a declarat într-un interviu că nu este momentul potrivit pentru extinderea zonei de liberă circulație, întrucât și acum "extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecţia frontierelor externe funcţionează". Întrebat care sunt etapele în cazul introducerii unei acțiuni în instanță contra Austriei, europarlamentarul PSD Victor Negrescu a răspuns la Digi24 că o astfel de acțiune urmează doar după epuizarea tuturor căilor politico-diplomatice. "Dacă instituțiile europene sunt alături de noi, cazul va fi accelerat, e tratat cu prioritate, ar fi mai puțin de doi ani", a precizat el.

Oficialul austriac apără veto-ul împotriva României şi Bulgariei şi chiar ia în calcul controale extraordinare la graniţa cu Italia, având în vedere situaţia de pe insula Lampedusa, luată cu asalt de mii de imigranți.

Extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecţia frontierelor externe funcţionează. Acesta nu este momentul potrivit", a subliniat el pentru "Kleine Zeitung".

El s-a referit la controalele temporare la frontierele dintre ţările Schengen, care sunt justificate, printre altele, de presiunea migraţiei la frontierele externe ale UE.

România a ameninţat recent că va da în judecată Austria din cauză că ne ține la poarta Schengen. Fiecare an de întârzieri, estimează oficialii de la București, se traduce în pierderi de aproximativ doi la sută din produsul intern brut.

Cancelarul austriac nu are niciun fel de argument legal pentru a se opune aderării României la Schengen. Cred că România poate contribui la rezolvarea problemelor legate de migrație, a declarat la Digi24 europarlamentarul PSD Victor Negrescu.

Trebuie să epuizăm toate celelalte căi alternative, a spus Negrescu, el adăugând că dacă Austria se va opune, s-ar putea realiza acțiunea anunțată de premierul Marcel Ciolacu. "Sperăm ca într-un astfel de demers să avem alături de noi și Comisia Europeană și Parlamentul European pentru că acest lucru ar accelera procesul", a spus europarlamentarul.

Negrescu a reamintit că România a mai fost la CJUE și cu alte teme, așa cum a fost procesul despre drepturile cetățenilor români din Austria la alocații pentru copiii lor, proces câștigat.

"Săptămâna viitoare voi prezenta în Parlamentul European un raport în care cerem statelor care aplică veto-ul să îl justifice legal", a adăugat el

Întrebat care sunt etapele în cazul introducerii unei acțiuni în instanță contra Austriei, Negrescu a răspuns că o astfel de acțiune urmează doar după epuizarea tuturor căilor politico-diplomatice.

"Ne trebuie o nouă discuție în Consiliu, un nou vot, dacă avem veto putem merge în instanță la CJUE, România trimite o solicitare, are termen de câteva zile să vină cu propria perspectivă, apoi fiecare parte își prezintă cazul. Dacă instituțiile europene sunt alături de noi, cazul va fi accelerat, e tratat cu prioritate, ar fi mai puțin de doi ani. Ar însemna ca în 2024 la final, 2025, să avem o decizie prin care să se impună Consiliului să discute cu majoritate calificată, nu cu unanimitate, sau să invalideze vetoul pentru că contravine principiilor europene", a explicat Negrescu.