România fără cereale? Banca Mondială ne cere să împădurim terenurile agricole

Banca Mondială cere României demararea unui program de împădurire a terenurilor agricole, pentru ca țara noastră să-și reducă poluarea. Deși ponderea agriculturii la formarea produsului intern brut a scăzut de la peste 20%, la începutul anilor 1990, la sub 5%, în prezent, Banca Mondială recomandă României împădurirea terenurilor agricole.

România are 6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene și în ultimii ani a fost printre cei mai mari exportatori de grâu, porumb și floarea soarelui, la nivel mondial.

Culturile de cereale au ocupat aproximativ două treimi din terenul arabil, care avut, în funcție de ani, o pondere între 60% și 70% din suprafața agricolă.

Raționalizarea utilizării terenurilor agricole

În perioada 1990-2018, România și-a redus deja emisiile cu 53,2%, fiind necesară o reducere suplimentară de doar 3,9% pentru a-și îndeplini obiectivele în cadrul Planului UE pentru o tranziție verde – Pregătiți pentru 55 (Fit for 55) în 2030, se arată în Raportul Băncii Mondiale pentru România privind Clima și Dezvoltarea.

Cu toate acestea, pe măsură ce economia continuă să se extindă, iar nivelul de trai crește, există o amenințare reală că emisiile actuale ar putea crește în loc să scadă, așa cum s-a întâmplat între anii 2020-2021, susține sursa citată.

Pentru îndeplinirea obiectivului net zero până în 2050, România va trebui ”să reducă substanțial emisiile în sectoarele cu emisii greu de redus și să extindă absorbanții de CO2, inclusiv prin suplimentarea suprafețelor de păduri”.

Realizarea acestui obiectiv va necesita ”intervenții deliberate de politici și reglementare pentru a raționaliza utilizarea terenurilor și a crește gradul de împădurire”, cere Banca Mondială.

Decarbonizarea – o provocare

Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România indică o traiectorie potențială spre atingerea țintelor pentru 2050, subliniind ”necesitatea de reducere substanțială a emisiilor pe termen scurt în trei domenii – generarea de energie, agricultura și transportul”.

Traiectoria către neutralitatea climatică până în 2050 va prezenta provocări substanțiale, fiind necesară o abordare la nivelul întregii societăți, subliniază Banca Mondială.

Necesarul de investiții în dezvoltarea verde doar în sectoarele cheie de decarbonizare – energie electrică, clădiri și transporturi – este estimat la aproximativ 3% din PIB-ul cumulativ până în 2050.