Cum le putem da copiilor bani fără să ne impoziteze ANAF cu 70%. Sfaturi de la specialiști

În societatea românească, legăturile de familie reprezintă un veritabil „colac de salvare” atunci când intervin dificultăți financiare.

De la părinți care își sprijină copiii la început de drum, până la rude care se susțin reciproc în momente de impas, generozitatea familială a fost și rămâne un pilon de coeziune socială. „Totuși, odată cu intrarea în vigoare a impozitului de 70% asupra veniturilor a căror sursă nu poate fi justificată, astfel de gesturi au început să intre sub lupa autorităților fiscale”, au explicat pentru „Adevărul” avocații „Buju Stanciu și Asociații”, enumerând implicațiile legale și cum poate fi menținut un echilibru între „a da Cezarului ce este al Cezarului” și dreptul fiecărui cetățean la o viață familială lipsită de stres birocratic.

 

De ce 70% și de ce acum
În primul rând, avocații au punctat scopul pentru care se aplică acest impozit, acela de a reduce evaziunea fiscală și de a crește gradul de colectare bugetară. Practic, ori de câte ori Fiscul identifică sume care nu pot fi corelate cu surse legale (venituri declarate, conturi bancare, donații înregistrate), inspectorul fiscal poate impune un impozit de 70% pe diferența dintre utilizările de fonduri și sursele de fonduri.

„Legislația încearcă să sancționeze veniturile nefiscalizate, inclusiv situațiile în care se invocă superficial <cadouri de la familie> pentru a masca, de fapt, surse ilicite de bani. Totuși, măsura este atât de dură, încât și oameni de bună-credință ajung să fie verificați și, uneori, penalizați”, explică Alin Nichifor, partener al Buju, Stanciu și Asociații.

Formula „dă-i Cezarului ce este al Cezarului” reflectă faptul că orice societate are nevoie de taxe pentru a funcționa. În egală măsură, însă, se așteaptă ca statul să reglementeze și să opereze în mod echitabil, fără a încălca drepturile fundamentale și fără a împovăra excesiv cetățeanul de rând.

„A plăti taxe echivalează cu un pact social: statul oferă servicii publice, iar contribuabilul își onorează obligațiile. Dar când apar situații personale, precum cadouri între părinți și copii, trebuie să ne asigurăm că legea nu devine un mecanism disproporționat, care penalizează cetățeni de bună-credință”, continuă avocatul.

Situații concrete care frizează absurdul
Avocații care practică dreptul fiscal și contenciosul fiscal au ilustrat și câteva situații atipice care au apărut în practica judiciară recentă:

• Fiica „sponsorizată” de tată pentru o locuință

În practică, inspectorii cer dovezi notariale, copii după extrase de cont și chiar convorbiri scrise prin care tatăl explică motivul transferului. Neavând actele în ordine, fiica riscă să plătească 70% din suma primită, dacă Fiscul consideră că nu există suficiente justificări.

Citește și: ANAF a descoperit peste 20.000 de persoane care închiriază în regim hotelier fără a declara veniturile
• Pensionara care primește bani de la fiul plecat în străinătate

La un control de fond, ANAF a invocat „lipsa documentelor justificative” pentru transferul de 20.000 EUR către mama pensionară. În realitate, era un ajutor pentru renovarea casei de la țară. În lipsa unei declarații notariale sau a unor dovezi bancare explicite, doamna s-a trezit cu decizie de impunere suplimentară.

• Cadouri de logodnă sau evenimente de familie

Deși ANAF a emis un comunicat anul trecut conform căruia sumele primite la nunți și botezuri nu intră sub incidența verificărilor pentru venituri nejustificate, lipsa unei legislații clare creează confuzii. Este un spațiu gri în care, uneori, autoritățile pot extinde controalele și asupra acestor evenimente.

• Plata chiriei pentru nepot

O rudă din străinătate îi trimite bani lunar nepotului student la București. Dacă sumele sunt transferate cash, fără mențiuni clare, studentul ar putea fi chemat la clarificări: „De unde ai bani de chirie și mâncare?” – o situație care, deși pare absurdă, a fost sesizată în mod real la nivel județean, conform declarațiilor unor consultanți fiscali.

Cum ne protejăm în mod practic
Avocații de la Buju Stanciu si Asociații vin cu o serie de sfaturi minimale de respectat pentru a promova „salubritatea” fiscală:

1. Documentați tranzacțiile

◦ Folosiți transferuri bancare cu mențiuni specifice („donație pentru achiziția unei locuințe”, „sprijin familial”)

◦ Redactați un contract de donație la notar, mai ales pentru sumele importante

2. Păstrați dovezile de conversație

◦ E-mailuri, mesaje WhatsApp, scrisori semnate, orice poate proba intenția reală a tranzacției familiale

3. Consultați un specialist

◦ Un avocat sau un consultant fiscal vă poate ajuta să întocmiți acte clare înainte de a transfera sume semnificative, prevenind astfel interpretările improprii ale autorităților fiscale

4. Nu așteptați să fiți verificați

◦ Dacă știți că ați primit sume importante fără documente, luați inițiativa să oficializați acel transfer retroactiv, printr-un contract de donație sau o declarație notarială.

Din perspectiva Buju Stanciu și Asociații, statul are, fără îndoială, atât dreptul, cât și obligația de a combate economia subterană. Totuși, pentru a nu vătăma persoanele de bună-credință care oferă sprijin familial din pură solidaritate, aceste măsuri punitive trebuie aplicate cu discernământ și rigoare.

„Menținerea echilibrului între necesitatea contribuțiilor la bugetul de stat și respectarea libertăților individuale este esențială pentru a asigura stabilitatea financiară, fără a compromite valorile democratice și generozitatea din sânul familiei.

Prin urmare, principiul „dați Cezarului ce este al Cezarului” nu trebuie să se transforme într-o povară excesivă. Este un apel la responsabilitate adresat ambelor părți: autoritățile să reglementeze și să controleze cu măsură justă, iar cetățenii să-și organizeze documentele în mod preventiv, evitând astfel complicațiile unor controale riguroase”, spun avocații