Doar 9 din 16.661 inculpați au fost achitați, în acest an, la Iași!

 * matematic, 98,88% dintre rechizitorii au fost corect întocmite, procurorii au condus bine anchetele, erorile judiciare au dispărut din peisajul magistraturii ieşene * mai mult, în cele opt luni scurse din acest an, nu s-a înregistrat nicio o contestaţie în anulare şi niciun recurs

De-a lungul anilor, în marea lor majoritate, cei implicaţi în procesele penale - procurori, inculpaţi, avocaţi, părţi vătămate - au criticat camera preliminară, acolo unde un dosar poată sta şi cu lunile. Aici nu se judecă fondul, se are în vedere doar legalitatea administrării probelor şi a actului de urmărire penală. Procesul propriu-zi începe abia după ce dosarul a trecut de acest hop.

E utilă sau nu camera preliminară? Aspectul negativ e dat de faptul că se lungesc procesele, însă statistica arată că e foarte necesară. Din cele 16.670 dosare aflate pe rol în acest an la instanţele ieşene, în doar nouă dintre ele magistraţii au decis achitarea. Adică, 0,06% din cazuri. Şi tot nouă au fost întoarse la procurorul de caz de către judecătorul de cameră preliminară. În rest, condamnări (cu executare, cu suspendare, cu amânare), amenzi penale, renunţări la aplicarea pedepsei ori încetarea procesului penal pe motiv de prescripţie.

Probele de ADN erau degradate

La vremea respectivă, am relatat pe larg despre aceste cazuri destul de bizare. În ce priveşte furturile, e vorba de fermierul bănuit că ar fi sustras din utilajele de treierat ale unor concurenţi aproape o tonă de motorină. A existat un martor, dar care n-a putut să afirme cu toată certitudinea că inculpatul a fost cel care a comis fapta.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare, procurorii au găsit cealaltă jumătate din furtunul folosit la scoaterea combustibilului din rezervoare. Anchetatorii au fost convinşi că strânseseră probe suficiente pentru a obţine condamnarea fermierului. De data asta, au ratat ţinta.

Cel acuzat a negat cu desăvârşire că el ar fi fost autorul furtului, a adus un martor care a declarat răspicat că, în noaptea respectivă, împricinatul ar fi muncit non-stop la îmbalotarea lucernei. Nici legiştii n-au izbutit să facă lumină, testul ADN n-a putut fi edificator, datorită degradării celor zece probe.

Magistraţii au aplicat regula „in dubio pro reo”. Mai pe româneşte, orice dubiu este în favoarea acuzatului. Aşa că acesta a fost achitat.

Hoţul de cârnaţi şi tigăi n-are discernământ. Nu poate fi condamnat.

Şi despre S.L. am scris la momentul respectiv. Dovedit ca autor a cinci tentative de furt din magazine, prins de fiecare dată în flagrant, ineditul hoţ a fost achitat la începutul acestei veri. Prima dată, a încercat să plece dintr-un magazin alimentar, după ce dosise în buzunarul de la haină doi cârnaţi de casă. A fost observat de către agentul de pază, imobilizat şi predat poliţiei. Prejudiciul de 20 lei a fost recuperat în integralitatea lui.

A doua faptă consemnată în dosar a fost încercarea de a părăsi un magazin de bijuterii, după ce subtilizase dintr-o vitrină 12 ceasuri de damă. Fără vreo urmă de prudenţă, prins iarăşi în flagrant. Ceasurile şi-au reluat locul în vitrină.

Următoarea tentativă a avut loc la un magazin de cartier. S.L. a înhăţat de pe raft, în mod grosolan, două bermude, două pachete de cafea şi doi cârnaţi. A pus totul în rucsac, chiar în faţa agentului de pază. Care l-a imobilizat şi a chemat poliţia. A mai încercat să plece cu o pereche de adidaşi, dar a fost prins în fapt decătre vânzătoare.

Cu toate astea, magistraţii ieşeni au dispus achitarea. Pe motiv că „inculpatul suferă de schizofrenie paranoidă şi nu avea discernământ la momentul săvârşirii faptelor”, e iresponsabil, nu are conştiinţa bolii şi nu îşi poate lua tratamentul în lipsa unei supravegheri stricte

Mort de beat, a refuzat recoltarea celei de-a doua probe de sânge

Atunci când a fost oprit de către un echipaj de la Rutieră, G.I. nu se putea ţine pe picioare. I s-a pus etilotestul, a ieşit o valoare de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat. A fost dus la Spiridon pentru recoltarea probelor biologice, ajungând la unitatea spitalicească în doar cinci minute. Prima probă de sânge i-a fost luată fără nicio problemă, însă, după ooră, când trebuia prelevată şi a doua, şoferul a refuzat vehement, n-a vrut nici să semneze procesul-verbal, motivând că nu-i asistat de către un avocat. Apoi, pe parcursul anchetei, n-a recunoscut nimic şi a cerut calculul retroactiv. Care, evident, nu s-a putut face în lipsa celei de-a doua probe de sânge.

Drept urmare, şi în cazul lui, magistraţii au aplicat regula „in dubio pro reo”, dând achitare.

Singurul martor al bătăii, un copil de 12 ani

Totul a plecat de la o ciondăneală între doi elevi de clasa a VI-a, de la un liceu cu pretenţii. Unul i-a stricat ochelarii celuilalt, tatăl făptaşului i-a înmânat părintelui victimei asigurarea CASCO, dar, a cerut, în schimb, ochelarii defecţi. Acesta a fost motivul confruntării fizice dintre cei doi bărbaţi, singurul martor la bătaie fiind copilul miop. Avea 12 ani la vremea aceea, agresorul n-a recunoscut niciodată că ar fi dat cu pumnul, certificatul medico-legal al părţii vătămate indica 1-2 zile de îngrijiri medicale, probe cam subţiri. Tot în favoarea inculpatului au acţionat şi pretenţiile exagerate ale celui bătut. A solicitat 50.000 lei drept daune morale.

 

***

Acestea au fost cele mai spumoase cazuri judecate anul acesta şi în care inculpaţii au obţinut achitarea. Au mai fost două dosare privind contrabanda cu ţigări, dar legislaţia s-a modificat, pragul fiind ridicat la 10.000 pachete. Cei doi, un brăbat şi o femeie (fără vreo legătură între ei) au fost prinşi cu cantităţi mult mai mici, aşa că a rămas doar sancţiunea contravenţională.

O evaziune fiscală şi o constituire de grup infracţional n-au putut fi dovedite cu certitudine în instanţă, cu toate că dosarele trecuseră de camera preliminară şi aici se încheie, deocamdată, lista achitărilor.

Cât priveşte rechizitoriile întocmite de procurori, doar nouă au fost întoarse de către judecătorul de cameră preliminară, anchetele urmând a fi refăcute.

Marcel FLUERARU