În umbra tăcerii. Țipătul mut al victimelor violenței domestice

 * unul dintre factorii majori care contribuie la violența domestică este legat de inegalitatea de putere dintre parteneri, alimentată de stereotipuri de gen și de așteptări tradiționale asupra rolurilor într-o familie * îÎntr-o cultură în care bărbatul este văzut ca „stâlpul” familiei, iar femeia este adesea marginalizată sau redusă la un rol secundar, riscul de apariție a violenței este mai mare

Într-un colț al unei locuințe aparent liniștite, sunetele sunt învăluite de tăcere. O ușă închisă ascunde nu doar spațiul privat al unei familii, ci și strigăte neauzite, lacrimi mute și suferințe ascunse sub un val de normalitate. Violența domestică nu are un chip clar definit, nu poartă întotdeauna urme vizibile. Ea se strecoară în umbra cotidianului, în case unde, de multe ori, cuvintele nu sunt rostite, iar tăcerea devine apăsătoare.

Violența domestică nu începe întotdeauna cu o bătaie. Adesea, se dezvoltă încet, subtil, ca un abur care pătrunde în relații, fie că vorbim despre parteneriate romantice, familii sau comunități apropiate. Inițial, poate lua forma controlului psihologic: restricții asupra mișcărilor, a deciziilor, a legăturilor cu prietenii și familia. Apoi, treptat, se transformă în gesturi de agresivitate verbală, învinovățire constantă, abuzuri emoționale, toate ascunse în spatele unor scuze sau justificări aparent inofensive. Uneori, violența fizică apare ca o explozie după o lungă acumulare de tensiune. Alteori, este un răspuns imediat la factori declanșatori, precum stresul financiar, alcoolul sau drogurile, dar aceștia nu sunt niciodată cauza reală. Ele sunt doar scântei care aprind o tensiune deja existentă.

„Factori precum educația precară, traumele din copilărie, modelul familial disfuncțional sau lipsa de suport emoțional sunt deseori fundațiile pe care se construiește violența. Un copil care a crescut într-un mediu violent este mult mai predispus să perpetueze acest ciclu, fie în rolul agresorului, fie al victimei”, spune Andrei Irimia, asisten social.

Sărăcia și lipsa de resurse economice sunt factori favorizanți ai violenței domestice, dar nu exclusivi. În orașe mari precum Iași, unde discrepanțele sociale sunt pregnante, violența domestică este întâlnită nu doar în familiile sărace, ci și în cele cu o situație materială bună, ascunsă de multe ori sub straturi de respectabilitate.

Mediile unde violența este cel mai des întâlnită

Statisticile arată că violența domestică este prezentă în toate mediile sociale. Deși este asociată frecvent cu sărăcia, abuzul domestic traversează granițele economice și educaționale. În Iași, oraș unde modernitatea se împletește cu tradiția, acest fenomen se manifestă în toate sectoarele sociale, de la comunități vulnerabile la familii aparent privilegiate.

În cartierele periferice, unde lipsa locurilor de muncă, alcoolismul și marginalizarea socială sunt frecvente, violența domestică apare ca o formă de exprimare a frustrării și neputinței. Însă în centrul orașului, în blocurile elegante sau casele cu grădini îngrijite, violența se ascunde sub o fațadă de normalitate. În astfel de locuri, tăcerea este cea care ține în loc schimbarea. Cu toate acestea, violența domestică este întâlnită în toate mediile sociale, inclusiv la „case mai mari”. „Prima dată am spus că a fost o greșeală, o scăpare. Apoi m-a lovit din nou. Nu aveam nici măcar un an de la nuntă. Bătăile s-au întețit, iar când nu mă lovea, urla și mă ținea sub o presiune cruntă”, a spus Amalia, o tânără femeie între timp a obținut și ordin de restricție împotriva soțului.

Speranțe dincolo de palme

Asociațiile care luptă împotriva violenței domestice înregistrează anual sute de cazuri, multe dintre ele rămânând însă neștiute sau neînregistrate, din cauza fricii sau a dependenței emoționale și economice a victimelor de agresori. Psihologii din Iași vorbesc despre traume nerezolvate care devin pietre de temelie pentru comportamente abuzive. Victimele, majoritatea femei și copii, rămân adesea captive într-un ciclu de abuz, iar uneori, chiar și atunci când reușesc să plece, stigmatizarea și lipsa de suport le împing înapoi în situațiile periculoase. „Pentru a rupe acest ciclu, soluțiile trebuie să vină din mai multe direcții: educația tinerilor în privința respectului și empatiei, suportul legal și emoțional pentru victime, precum și intervenții în comunitățile vulnerabile. Un pas important îl reprezintă și conștientizarea publicului larg. Violența domestică nu este doar o problemă de familie, ci o problemă socială care afectează întreaga comunitate. Fiecare act de violență tăcut, fiecare strigăt neauzit este o pată pe conștiința colectivă”, a continuat Andrei Irimia. .

În mijlocul acestor povești de suferință, există și lumina speranței. În Iași, tot mai multe victime au curajul să își spună povestea, să iasă din umbra tăcerii și să ceară ajutor. Fiecare caz rezolvat, fiecare agresor adus în fața legii reprezintă un pas înainte spre o societate mai sigură și mai justă. Schimbarea începe cu fiecare gest de solidaritate, cu fiecare cuvânt de încurajare și cu fiecare acțiune concretă pentru a combate violența domestică. Violența domestică nu trebuie să fie o tăcere în umbră, ci trebuie scoasă la lumină, discutată, înțeleasă și combătută, pentru ca fiecare casă să fie cu adevărat un loc de siguranță și iubire.

Maura ANGHEL

 

Factorii declanșatori ai violenței domestice sunt mulți și variați. Stresul economic, dificultățile financiare, consumul de alcool sau substanțe interzise, și istoria personală de abuz sau traume din copilărie sunt deseori citate ca elemente care favorizează abuzul în cuplu. Totuși, aceste explicații nu trebuie să scuze comportamentul abuziv, ci mai degrabă să ofere un cadru în care să înțelegem cum se poate manifesta această problemă în diverse contexte.

Un aspect mai puțin vizibil este violența psihologică. Insultele, controlul, manipularea emoțională și izolarea sunt forme subtile, dar extrem de periculoase, de abuz. Adesea, victimele nu realizează imediat că sunt supuse unui abuz, iar momentul de conștientizare vine târziu, când efectele asupra stimei de sine și asupra sănătății psihice devin greu de inversat.