De ce este Marea Britanie părtinitoare cu privire la studenţii din România şi Bulgaria?

* deşi România şi Bulgaria sunt ţări membre ale UE, legislaţia din Marea Britanie discriminează inechitabil studenţii din cele două ţări * Mădălina Ciobanu, studentă româncă la jurnalism şi relaţii publice la „University of the West of England” din Bristol (UWE), nu este de acord cu acest sistem, semnând un articol pe această temă în cotidianul britanic The Independent

Studenţii români şi bulgari care urmează cursuri în învăţământul superior în Marea Britanie se confruntă cu o alegere dură: ţara şi-a extins restricţiile privind piaţa forţei de muncă până la 31 decembrie 2013.
România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007. Articolul 39 din Tratatul privind funcţionarea UE prevede că „libera circulaţie a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii” şi le dă dreptul cetăţenilor din UE „să caute un loc de muncă şi să muncească într-o ţară fără a fi nevoie de un permis de muncă”. Totuşi, ţările membre UE au dreptul legal de a prelungi restricţiile de muncă pentru aceste două ţări în cazul în care consideră că este oportun din punct de vedere economic şi, în afară de Marea Britanie, bulgarii şi românii se confruntă cu astfel de restricţii într-o anumită măsură şi în alte ţări ale UE.
Potrivit „UK Council for International Student Affairs” (UKCISA), România şi Bulgaria se numără printre primele zece ţări membre ale UE care trimit studenţi să urmeze cursuri în învăţământul superior din Marea Britanie. Cu 4.625 studenţi şi, respectiv, 4.615 studenţi în anul universitar 2010-2011, aceste cifre sunt de natură să crească anual. Dar situaţia este alarmantă deoarece mulţi dintre aceşti studenţi mizează pe posibilitatea de a obţine un loc de muncă pentru a-şi finanţa studiile, care pot dura până la patru ani.
Potrivit Romania-Insider.com, în februarie 2012 salariul mediu lunar net din România a fost de aproximativ 340 euro (275 lire sterline), cu o medie de 360 de euro (292 lire sterline) pentru bulgari, în aceeaşi lună. Astfel, este aproape imperios pentru studenţi să poată obţine un loc de muncă în termen de cel mult trei luni de la sosirea lor în Marea Britanie, pentru a-şi finanţa un buget mediu de 400 de lire sterline/lună. Din păcate, mulţi trebuie să-şi abandoneze visele şi să se întoarcă acasă.
„Certificatul de înregistrare” sau permisul de muncă „cardul galben” le permite studenţilor să lucreze şi să obţină joburi în Anglia. Ei trebuie să aplice pentru aceasta, trimiţând un formular de 15 pagini completat, dovada de identitate şi adresa, declaraţii bancare, dovezi de sponsorizare, o declaraţie care afirmă că nu vor deveni o povară pentru statul britanic şi recent introdusele asigurări de sănătate cuprinzătoare. Organismul guvernamental competent este „UK Border Agency” (UKBA, Ministerul de Interne), iar potrivit website-ului său, „urmăreşte să decidă 99% din aplicaţiile (poştale) în termen de şase luni de la primirea lor”.
Deşi acesta a fost într-adevăr cazul în urmă cu trei ani, în contextul în care numărul de aplicanţi creşte anual, la fel creşte şi numărul de luni în care studenţii nu beneficiază de acest document. Perioadele de aşteptare actuale par să se fi extins la nouă luni, în multe cazuri, deşi pot varia. Procesul a devenit o loterie, în contextul în care cei norocoşi sau suficient de insistenţi sunt capabili să-şi rezerve întrevederi personale la biroul public de cercetare al UKBA, unde permisul lor de muncă este eliberat în aceeaşi zi.
Iulia Koşarevska, o studentă bulgară la jurnalism în primul an la UWE din Bristol, se simte captivă în incertitudinea birocratică ce o împiedică să obţină un loc de muncă. „Este nedrept ca noi să nu beneficiem de acelaşi start ca restul Europei. În mod evident, nu putem concura cu studenţii din Europa de Vest, care primesc sume considerabile de bani de la părinţii lor şi chiar de la guvernele lor. Noi nu cerem ca Anglia să ne pună la dispoziţie bani, vrem doar să avem dreptul de a lucra aici, pentru că vrem să urmăm o (formă de) educaţie”, a declarat ea. UKBA a refuzat să comenteze pe această temă, precizează semnatara articolului.
Guvernul britanic are în mod clar dreptul de a impune reguli şi reglementări aşa cum consideră de cuviinţă pentru a-i proteja pe cetăţenii britanici de un val al imigraţiei extrem de mare provenit din aceste ţări din Europa de Est. Totuşi, studenţii români şi bulgari au performanţe bune în Marea Britanie, chiar şi la universităţi de top, cum ar fi Cambridge şi Oxford, şi mulţi susţin că ei ar trebui să beneficieze deplin de statutul lor de cetăţean european, conchide autoarea articolului.