Medic de boli infecțioase: Nu am mai văzut în viața mea câte 10-12 ambulanțe aliniate la spital. Atunci am realizat dramatismul acestei boli / Am văzut moartea cu ochii

Carollina Radu este medic de boli infecțioase la Spitalul Municipal "Dr. Al. Simionescu” Hunedoara, unitate aflată de la jumătatea lunii martie în prima linie în lupta cu COVID-19. Într-un interviu acordat HotNews.ro, ea vorbește despre momentele care au marcat-o în această bătălie cu "boala cu o mie de fețe", despre simptomele pe care le au pacienții, despre cât timp au nevoie aceștia ca să se vindece sau despre cât este de dificil pentru cadrele medicale să lucreze în "costume ca de cosmonaut".

"Este dramatic să vezi 10-12 salvări una după alta"

La sfârșitul lunii martie, la Spitalul Municipal din Hunedoara a fost un val de pacienți confirmați cu coronavirus. Medicul spune că nu a mai văzut așa ceva în cei 32 de ani de experiență.

• "Erau câte 10-12 ambulanțe aliniate de la intrarea în Unitatea de Primiri Urgențe până la intrarea în spital, pe o distanță de 100 de metri. Este dramatic să vezi 10-12 salvări una după alta. Am zeci de ani de experiență, dar așa ceva nu am văzut. A fost un moment în care am realizat dramatismul și modul de contagiozitate extremă a acestui virus".

"M-au marcat tristețea și neputința de a-ți vedea, de a-ți înmormânta creștinește soțul sau părinții"

Carollina Radu vorbește despre cele mai grele momente cu care s-a confruntat de la izbucnirea epidemiei: poveștile foarte triste ale pacienților și ale familiilor acestora. Un lucru cutremurător este să vezi ceea ce se întâmplă cu cei care pierd această luptă, și asta e cu atât mai dramatic în contextul legislației severe.

• "Practic, pacientul decedat nu mai poate fi văzut de către familie. Este trist, șocant, să fim întrebați: <<Sunteți foarte siguri că este tata sau mama?>>. Nu au voie nici măcar să facă o fotografie. Nu au voie să privegheze, să facă nici măcar o mică ceremonie cu preoți. Nimic. Aceste lucruri mă vor urmări toată viața. Nu comentez, nu știu cum este în alte părți ale lumii, dar această nefericire a familiilor nu poate fi descrisă. M-au marcat foarte mult aceste momente, această neputință de a-ți înmormânta creștinește soțul, soția, pe mama sau tata. Aceste lucruri mă răvășesc".

Odată ce un pacient internat are diagnosticul COVID-19, cei din familie nu îl mai poate vedea până la externare. Singura lor legătură este cea prin telefon sau prin intermediul pachetelor lăsate la poarta spitalului.

”Ne temem. Și eu, și colegii mei. Cum să nu ne temem?”

• "Sunt medic primar de boli infecțioase de peste 32 de ani, dar mă tem, și eu, și colegii mei, pentru că nu am fost pregătiți pentru așa ceva. Cum să nu ne temem? Atunci când au apărut primele cazuri în China, specialiștii noștri ne spuneau că este doar o gripă mai severă, că SARS-ul a fost paroxismul și că vom trece și de asta.
   
• Necunoștința a dat naștere unei estimări nerealiste privind infecția cu noul coronavirus. Și iată că lucrurile stau total diferit. Este un virus extrem de complex, care are și componente virale din virusul HIV. Nu am fost pregătiți pentru aceste forme de manifestare dramatice. Nimeni nu s-a confruntat cu așa ceva până acum și ne temem cu toții, mai ales că este extrem de mare contagiozitatea".

Această contagiozitate mult sporită explică de altfel și faptul că un număr atât de mare de cadre medicale au contractat virusul.

• "Ca medic, te poți contamina extrem de ușor în momentul dezechipării. E vorba despre fracțiuni de secundă de neatenție".

Este chiar atât de incomod echipamentul? Carollina Radu spune că da și că turele de 4 ore par, din acest motiv, foarte lungi.

• "Este extraordinar de greu să reziști cu acel echipament de protecție, care este impenetrabil și pe care îl iei peste uniforma de spital. Ești ca un cosmonaut, cu două rânduri de mănuși, cu două rânduri de măști de protecție, pentru că nu trebuie să rămână descoperit niciun milimetru de tegument. Ești ca în saună, este foarte greu de manevrat totul. Dezechiparea durează în jur de 10 minute și ne asistăm unul pe celălalt, pentru ca nu cumva să greșim, să uităm ceva."

Simptomele "bolii cu o mie de fețe"

În secția de Boli infecțioase, clădire separată a Spitalului Hunedoara, sunt internați acum în jur de 50 de pacienți COVID-19 pozitivi, iar în clădirea principala a unității medicale sunt spitalizați aproximativ 35 de pacienți suspecți de coronavirus. În această perioadă, la spital ajung zilnic până la 10 pacienți cu coronavirus. Până acum, în jur de 20 de oameni internați aici s-au vindecat și tot atâția au murit.

Potrivit medicului, pacienții care s-au stins aveau cu toții comorbidități, în special diabet insulino-dependent. Aceștia au fost primii care au cedat. O altă categorie a celor care au pierdut lupta este cea a pacienților cu tumori, cu boli cardio-vasculare, cu obezitate și cu afecțiuni hormonale. Toți pacienții decedați la Hunedoara, chiar dacă erau tineri, 47-49 de ani, au avut patologii asociate.

Cel mai tânăr pacient cu COVID-19 internat la Hunedoara a fost o fetiță de 7 ani, cu obezitate. Din fericire, s-a vindecat. A fost un focar în familie, fiind infectați și mama, și bunicii.

• "Simptomatologia este foarte ciudată. Vom ajunge să spunem că este o boală cu o mie de fețe".

Printre principalele simptome se află astenia și scăderea forței fizice. Mulți pacienți spun că simt, pur și simplu, nevoia să zacă la pat. Cei mai mulți au dureri în gât și acuză pierderea gustului, a mirosului, o tuse chinuitoare și dureri toracice, ca atunci când nu primești suficient aer în plămâni. Un alt simptom frecvent este febra, însoțită de dureri musculare, de cap și amețeli. Pe lângă aceste simptome, specifice unei gripe sezoniere mai serioase, pot apărea si manifestări de tip digestiv. Cam jumătate dintre pacienți au greață, dureri abdominale, scaune diareice și vărsături, adică manifestări specifice unei enteroviroze.

Destui pacienți încep să se simtă bine, dispare febra, după care reapare starea de rău. Este "a doua multiplicare a virusului". Pot apărea și manifestări de tip neurologic, encefalită, tot așa cum pot să apară erupții și fenomene de tip alergic, inclusiv la nivelul extremităților, degete tumefiate, ca la degerături. "Din acest motiv spun că ne îndreptăm spre o boală cu o mie de fețe. Încă nu este totul spus despre COVID-19".

• "Sunt situații în care pacienții se prăbușesc prin cedarea plămânilor, plus că pot apărea complicații, precum infarctul. Apare suferința de organ multiplă, care se instalează după suferința pulmonară. Așa s-a întâmplat în cazul multor pacienți. Sunt momente și situații în care pur si simplu nu mai poți să îi salvezi, cu toate manevrele și măsurile de resuscitare. Am văzut moartea cu ochii".

Dr. Carollina Radu mai spune că a avut mulți pacienți asimptomatici, inclusiv cadre medicale, și că aceasta este "marea capcană".

• "Este bazinul celor care transmit boala cu foarte mare ușurință și care sunt o bombă epidemiologică ambulantă. Am avut pacienți asimptomatici contrariați că trebuie să stea în spital, pentru că nu aveau niciun fel de simptome".

În cât timp se pune pe picioare un pacient care a avut COVID

Un pacient cu coronavirus se poate vindeca după 10-14 zile de tratament, spune Carollina Radu. Este declarat vindecat dacă al doilea test pentru COVID-19 este negativ. Dar nici atunci lucrurile nu se termină. Pacientul trebuie să rămână timp de două săptămâni de concediu, în izolare acasă. În total, este nevoie de aproape o lună pentru ca un pacient să se pună pe picioare după ce a fost infectat cu SARS-CoV-2.

Există însă și persoane care au rămas pozitive după tratament. Deși dispăruseră simptomele, virusul rămăsese acolo. Explicația? Cu toate că există mai multe remedii anativirale, nu există încă niciun medicament țintit, care să distrugă noul coronavirus.

O altă necunoscută este aceea că nu se știe, la testare, care este încărcătura virală - așa cum se știe, de exemplu, în cazul hepatitei. Se cunoaște doar că sunt COVID-19 pozitivi.

Suprapunerea gripă sezonieră-COVID va fi cu atât mai dramatică

Vaccinul anti-COVID va rămâne o poveste frumoasă cel puțin un an de acum înainte, crede Carollina Radu.

• "Am văzut mari companii care își conjugă eforturile pentru acest vaccin, dar părerea mea este că mai devreme de un an nu se va crea un vaccin eficient. Am anumite rezerve și în privința terapiilor cu plasmă, pentru că pot fi contaminări și cu alte virusuri. Trebuie foarte mult discernământ și aici. Dar, în disperare de cauză, probabil că și acestea sunt terapii care pot salva o viață".

Ea crede că mare parte a populației se va imuniza după ce va face această boală.

• "Mulți dintre noi probabil că vom face forme ușoare sau asimptomatice. Nu trebuie să uităm că în toamnă vine virusul gripal. Este recomandabilă vaccinarea împotriva gripei sezoniere, în perioada septembrie-octombrie. Suprapunerea gripă-COVID riscă să fie cu atât mai dramatică".

Pacienți cu alte patologii care nu au unde să se trateze

Dr. Carollina Radu spune că până la descoperirea unui vaccin cheia este testarea cât mai largă, începând cu cadrele medicale. Până acum, testele pentru pacienții din județul Hunedoara se făceau la Timișoara sau la Cluj. Din această săptămână, Spitalul Municipal Hunedoara are un aparat Real Time - PCR și s-a început testarea întregului personal medical.

• "Știind cu adevărat pacienții pozitivi, prin izolare, prin tratare, lucrurile pot intra într-un normal. Dar acest normal nu va veni în niciun caz în intervalul imediat următor".

La fel de important, atrage atenția Carollina Radu, este ca pacienții cu alte afecțiuni să aibă unde să își continue tratamentele, inclusiv pentru că, în cazul lor, infectarea cu SARS-CoV-2 poate avea consecințe nedorite. De asemenea, este foarte importantă reevaluarea stării de sănătate a fiecăruia dintre noi.

• "Am avut pacienți cu forme severe de COVID-19 care se credeau sănătoși, dar nu mai fuseseră la un control medical de ani de zile și aveau patologii ascunse. În acest context, o mare problemă este aceea că au fost închise ambulatoriile din spitale și cabinetele, inclusiv cele de stomatologie, și există pacienți fără alternative. Or, boala nu ține cont de coronavirus. Sunt pacienți cu tumori care nu pot beneficia de investigații, ceea ce le poate agrava boala. Să sperăm că, după data de 15 mai, vom putea intra în normalitate din acest punct de vedere și că va exista din nou acces la aceste servicii medicale."

"Ca om care a văzut moartea cu ochii, spun că trebuie să fim în continuare prudenți și după ridicarea restricțiilor de circulație”

A fost o ușoară relaxare de Paște, când mulți oameni, chiar dacă au avut simptome de boală, au preferat să stea acasă, a observat medicul infecționist de la spitalul hunedorean, care se așteaptă la o explozie a cazurilor, mai ales că în Hunedoara s-au întors acasă de sărbători multe persoane plecate la muncă în străinătate. "Probabil că și din acest motiv suntem printre județele fruntașe la număr de infectați".

Carollina Radu spune că trebuie să fim precauți în continuare și după data de 15 mai și că deschiderea mall-urilor sau a sălilor de spectacole trebuie foarte bine gândită.

• "Cu toate durerile și neplăcerile create, trebuie să fim realiști și să ne dăm seama că nu este de joacă. Această boală ne poate afecta într-un mod absolut dramatic. Eu, ca infecționist, ca om care a văzut moartea cu ochii și ritmul în care se moare din cauza acestei boli, spun că trebuie să fim în continuare prudenți. Am văzut cu stupoare și oameni care întreabă <<dar chiar sunt cazuri de COVID? >>. Este inconștiență și lipsă de informație. Sunt stupefiantă de astfel de atitudini".

Nu putem nici să devenim paranoici și să ne izolăm sub globuri de sticlă, să stăm ascunși în casă pentru că ne este teamă de virus, dar nici nu trebuie să minimalizăm boala, mai spune medicul. "Trebuie, pe cât posibil, să ne creștem imunitatea. În primul rând, prin odihnă și prin terapiile banale, gen propolis și miere".

"Nu trebuie redeschise școlile acum. Pentru ce să creezi un asemenea pericol?"

• "Categoric nu trebuie redeschise școlile până la toamnă. Ar fi o măsură irațională. Pentru ce să creezi un asemenea pericol? E adevărat, copiii sunt mai puțin vulnerabili, pentru să sistemul lor respirator are alți receptori la nivelul căilor respiratorii. Da, copiii, chiar dacă se infectează, pot face forme ușoare de boală, cel puțin teoretic vorbind. Dar în niciun caz școlile nu trebuie redeschise, mai ales că acești copii intră în contact cu părinți, cu bunici, cu persoane vulnerabile.
   
• Sunt suficient de pline spitalele. Ce să facem, să mai aducem și copiii să sufere și pe alții pe lângă ei? Am trecut prin epidemii de rujeolă și nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna una de COVID-19, care să afecteze și copiii, prin această reluare a cursurilor".

Carollina Radu spune că părinții ar trebui să fie prudenți inclusiv în vacanța de vară și să nu își expună copiii.

• "Ar fi ideal să fie trimiși în vacanță la țară, la bunici, dacă au această posibilitate. În niciun caz în stațiuni, în tabere cu aglomerație. Eu nu mi-aș expune copilul. Este un virus cu o atât de mare contagiozitate încât nu cred că este oportun să ne relaxăm și să spunem că, gata, a trecut și o să fie bine".

Hunedorenii s-au mobilizat pentru dotarea spitalului: "Este impresionant pentru un oraș în care un sfert din populație este asistată social"

Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Municipal Hunedoara funcționează ca pavilion separat de clădirea principală a spitalului. Până la confirmarea cu COVID-19, pacienții sunt internați în clădirea principală a unității, unde au fost dezafectate două etaje, ale secțiilor de Neurologie și Secția Medicală și au această destinație exclusivă. După confirmare, sunt transferați la Boli Infecțioase.

Spitalul are 5 medici infecționiști și 8 medici ATI și s-a trezit în această luptă fără să aibă ce îi trebuie. Inițial, se stabilise că va fi spital de linia a doua, dar intrarea în carantină a Spitalului Județean Deva a dat lucrurile peste cap.

• "Nici echipa managerială, nici noi, medicii nu am fost pregătiți să fim în linia întâi. Nu aveam pregătit tratament antiviral, nu aveam rezerve de medicamente. Dar a trebuit să preluăm aceste cazuri COVID-19 după intrarea în carantină a spitalului din Deva".

În ajutorul spitalului a venit comunitatea. De exemplu, grupul #HelpHunedoara, adică aproximativ 2.000 de hunedoreni care au locuit sau locuiesc încă în oraș. S-au organizat pe Facebook și, în mai puțin de trei săptămâni, au adunat din donații 70.000 de lei de la companii și oameni simpli. Aproape 50.000 de lei au fost deja folosiți pentru achiziția de echipamente de protecție pentru cadrele medicale.

• "Acum avem dotări, inclusiv porți pentru dezinfectare, iar asta și datorită mobilizării admirabile a societății civile, a comunității. Este impresionat pentru un oraș cu resursă financiară modestă, în care un sfert din populație este asistată social. Dar sunt și hunedoreni plecați în străinătate, companii care s-au implicat. Este un ajutor absolut nesperat, mai ales că epidemia nu s-a terminat", adaugă medicul infecționist Carollina Radu în interviul pentru HotNews.ro.
•